Agave
| Agave | ||
|---|---|---|
A. americana | ||
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Agave Linnaeus, 1753 | ||
| Sinonimo | ||
Bonapartea Haw, 1812 Sphyraena becuna Tagl, 1816
Sphyraena commersonii Roezl, 1861[1] | ||
| Imagennan riba | ||
| Agave riba | ||
| [Edita Wikidata] · [Manual] |
Agave (cuco di indjan, kuko di indjan, pita of cucuisa) ta un genero di mata suculento, nativo di continente America, incluso e region Caribe.
En general, tin poco consenso riba cua matanan exactamente ta pertenece na e genero aki, of den cua famia nan ta keda. E sistema APG II (2003) ta ofrece e posibilidad pa clasifica nan den e famia Agavaceae of Asparagaceae. Den e sistema APG III (2009) e genero a wordo coloca den e subfamia Agavoideae di famia Asparagaceae.
E genero a cuminsa diversifica rond di 12 miyon aña pasa, loke a resulta den mas cu 300 especie mundialmente. Mayoria ta nativo di e regionnan seco di Mexico.
Nomber
[editá | editá fuente]E genero agave (for di griego αγαυή, “noble” of “admirabel”) tin hopi nomber comun: pita, cabuya, penca, fique, maguey of mezcal (Mexico). Den Papiamento, nombernan manera cuco di indjan of kuko di indjan, pita y cucuisa ta referi tanto na e genero como na cierto especie presente na islanan ABC. Generalmente ta uza e nomber 'pita' pa e sortonan grandi y 'kuko di indjan' pa esnan mas chikito.[2]
Descripcion
[editá | editá fuente]Agave tin blachi diki y carnoso cu ta acumula humedad, hopi biaha cu spina na banda y cu ta caba den un punta skerpi. E ta crece relativamente lento, generalmente ta tarda 8-10 aña pa yega madurez. E ta floria solamente despues di hopi aña. Na momento di floria, un stengel hopi largo (relativo na e mata) ta sali for di e rozet di blachi y na su punta ta habri un gran cantidad di flor chikito. Despues di florece, conopi di pari ta desaroya den e axilnan di e stengel di flor.[3] E ta reproduci principalmente vegetativamente via cortamento di rais. Mayoria di e especie di agave ta monocarpico: nan ta floria solamente un biaha den nan bida y despues nan ta muri.
Algun especie ta keda basta chikito, pero e especienan mas grandi, cu ta inclui e especie conoci A. americana, por crece varios meter halto y hancho. E especie aki a wordo introduci na Europa meymey di siglo 16 y awor ta wordo haya den henter region di Lama Mediteraneo. Un especie cu ta crece chikito ta A. parviflora.
Uzo
[editá | editá fuente]Agave ta un fuente importante di fibra y materia prima pa cuminda of bebida. Entre su uzonan mas conoci ta:
- fibra di blachi, uza den hilo pa paña, hamaca y empaketa;
- siroop di agave;
- bebida fermenta manera aguamiel y "pulque" (bebida nacional di Mexico);
- bebida alcoholico manera mezcal, tequila y likeur di cucui.
Caribe Hulandes
[editá | editá fuente]Riba e islanan Aruba, Boneiro, Corsou, Saba, Sint Eustatius, y Sint Maarten tin diferente especie di agave, tanto nativo como naturalisa. Historicamente nan a sirbi pa produccion di fibra (pa cuerde, cabuya y hamaca), como mata ornamental, y como parti permanente di e paisahe arido. Ademas e steel di blachi A. vivipara tabata wordo corta, tosta y comi.[3] Riba e islanan ABC hopi especie ta forma parti di e vegetacion natural, mientras cu riba e islanan SSS nan ta mas bien introduci pa decoracion. Esunnan mas comun ta:
| Especie | Status | Distribucion | Nota | |
|---|---|---|---|---|
| A. americana | introduci, naturalisa | Aruba, Boneiro, Corsou, Saba, St. Eustatius, St. Maarten | Usualmente mata ornamental y di trankera; originalmente di Mexico. Fuente importante di fibra tradicional. | |
| A. angustifolia | introduci | Principalmente islanan SSS, cultiva tambe den hardin na islanan ABC | Especie ornamental pa paisahe y hardin di hotel; no nativo. | |
| A. arubensis (cuco di indjan) | endemico | Aruba | Taxonomia bou discusion; hopi biaha trata como un variedad di A. cocui. Especie legalmente proteha. | |
| A. boldinghiana | nativo | Boneiro, Corsou | Describi originalmente pa I. Boldingh (1913) como parti di e flora nativo. | |
| A. cocui | nativo | Aruba, Boneiro, Corsou | Nativo na region nort di Sur America; vegetacion natural riba islanan ABC. Tradicionalmente uza pa traha fibra y pa distilacion. | |
| A. karatto (cucuisa of pita di trankera) | introduci, nativo | introduci:islanan ABC; nativo: islanan SSS | Distribuí naturalmente den Antia Menor; tambe uza como trankera ornamental. | |
| A. rutteniae | endemico | Aruba | Describi como especie separa endemico di Aruba. Especie legalmente proteha. | |
| A. sisalana | introduci, parcialmente naturalisa | Aruba, Corsou | Introduci pa cultivo di fibra den siglo 19-20. Algun rastro di plantacion ainda ta presente. | |
| A. vivipara | nativo | Aruba, Corsou | E nomber aki a wordo uza den siglo 19 pa agave ornamental na Corsou. | |
Referensia
|





