Agave sisalana
| Agave sisalana | ||
|---|---|---|
Cucuisa cu flor | ||
| Clasificacion taxonomico | ||
Division:
Clase:
Subclase:
| ||
| Especie | ||
| Agave sisalana Perrine, 1838 | ||
| Sinonimo | ||
| ||
| Imagen riba | ||
| A. sisalana riba | ||
| [Edita Wikidata] · [Manual] |
Agave sisalana ta un especie di mata di flor (Angiospermae) cu ta pertenece na famia asparago (Asparagaceae). A. sisalana a wordo describi originalmente na 1838 door di e medico y botanico Mericano Henry Perrine (1797–1840).[1]
Nomber
[editá | editá fuente]E nomber cientifico ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, Mexico. Un nomber comun di A. sisalana ta cucuisa (ortografia bieu: kukwisa) cu a origina for di e likeur di cucui cu ta uza a. sisalana como ingrediente.[2] Ademas, cucuisa tambe por referi na especie A. karatto.[3]
Den Paul Brenneker su Sambumbu, otro nombernan comun ta encera huncu of sisal.[4][5] Otro nombernan comun ta Pita y Pita vlas.[6]
Descripcion
[editá | editá fuente]A. sisalana ta un suculento monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den su bida y despues ta muri. E tin un stengel di 0,4–1 m, rozet cu un diameter di 1,5–2 m di diameter, cu rama. E blachinan tin un dimencion di 60–150 cm (largura) bij 2,5–9 cm (hanchura), normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo.[7]
Distribucion
[editá | editá fuente]A. sisalana ta un di e poco agavenan cu a wordo distribui ampliamente door di actividad humano.[8] E distribucion ta inclui areanan (sub)tropical:[9]
| Status | Distribucion | |
|---|---|---|
| Nativo | zuidoost di Mexico | |
| Introduci | America | Antias Hulandes · Belize · Bermuda · Colombia · Cuba · Ecuador · El Salvador · Florida · Guatemala · Jamaica · Honduras · Puerto Rico · Repúblika Dominikano |
| Africa | Etiopia · Gambia · Guinea · Senegal | |
| Asia | Bangladesh · China · Cambodja · India | |
| islanan Atlantico y Pasifico | Fiji · Hawaii · Kabo Verde · Seychelles | |
| Europa | Italia · Sicilia · Spaña | |
Uzo
[editá | editá fuente]Extracion di fibra
[editá | editá fuente]
E cultivo di A. sisalana ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. A. sisalana ta crece miho riba suelo di calichi. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.[10] Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant)[11] (Corsou) tambe tabatin cultivacion di A. sisalana y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.[12][10]
Partinan vegetal comibel
[editá | editá fuente]Un bebida tradicional Mexicano conoci como pulque ta wordo extrae for di A. sisalana. Pa logra esaki, e stengel di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e juice ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5–6 liter pa dia.[10] E juice obteni por wordo uza pa produci tequila.[13]
Flornan por wordo herbi of horna. E stengel di flor, prome cu e florece den zomer, tambe por wordo horna y ta smaak manera melasa. Nectar di flor por wordo uza pa traha sauce y sucu.[13]
Fuente, nota i/òf referensia
|