Jump to content

Cucuisa

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
(Bo a yega aki pa via página Agave sisalana)
 E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Cucuisa
Cucuisa cu flor
Clasificacion taxonomico
Division:
Tracheophyta
Clase:
Orden:
Especie
Agave sisalana
Perrine, 1838
Sinonimo
  • Agave rigida var. sisalana (Perrine) Engelm.
  • Agave segurae D.Guillot & P.van der Meer
  • Agave sisalana forma armata (Trel.) Trel.
  • Agave sisalana var. armata Trel.
Imagen riba Wikimedia Commons Wikimedia Commons
Cucuisa riba Wikispecies Wikispecies
Cucuisa riba 
N
=
 DCSR
[Edita Wikidata] · [Manual]

Agave sisalana ta un especie di mata suculento cu ta pertenece na e famia Asparagaceae. E especie a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanico Mericano Henry Perrine (1797-1840).[1] Antes, e tabata conoci como A. rigida var. sisalana. E agave aki ta un di e fuentenan di fibra natural mas importante den mundo tropical.

E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, Mexico. E palabra cucuisa (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di cucui cu ta uza a. sisalana como ingrediente.[2] Nombernan alternativo ta encera huncu of sisal.[3][4] Ademas, cucuisa tambe por referi na e especie agave karatto.[5]

Distribucion y uzo

[editá | editá fuente]

A. sisalana ta originalmente di Centro America, y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, Sri Lanka, Indonesia, y Israel. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. A. sisalana ta crece miho riba suelo di calichi. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.[6]

Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),[7] Corsou tambe tabatin cultivacion di A. sisalana y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.[8][6]

Un bebida tradicional Mexicano conoci como pulque ta wordo extrae for di A. sisalana. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.[6]

Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou.
Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou

Descripcion

[editá | editá fuente]

E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den su bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo.