Jump to content

Arte di baranka

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E artíkulo aki ta skirbí na ortografia di papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.
Sitio di arte di baranka prehistóriko den nortost di Zimbabwe ku ta mustra un variedat di bestia grandi.
Petroglifo di lamchi na Moab, Utah, Merka
Relieve di Gran Buda di Leshan, ku un altura di 71 meter, durante Dinastia Tang (713–803d.K.)
Liñanan di Nazca na Peru ku ta representá un kolibrí

Den arkeologia, arte di baranka (of piedra skirbi)[1] ta referí na markashonnan trahá pa hende riba superfisienan natural, tipikamente murayanan di piedra vertikal. Un parti signifikante di arte di baranka históriko i prehistóriko ku a sobrebibí ta wòrdu hañá den kueba òf barankanan parsialmente será, hopi biaha ta referí na esaki komo arte di kueba. Arte di baranka ta un fenómeno global, ku ta aparesé den regionnan kulturalmente diverso i a wòrdu produsí door di historia humano.

Tin kuater tipo prinsipal di arte di baranka basá riba téknika:

  1. Pintura di kueba, kreá dor di apliká pigmento riba superfisie di baranka.
  2. Petroglifo, marká òf raspá den e baranka.
  3. Eskultura di relieve di baranca, kaminda un hèrmènt, manera un beitel, ta wòrdu usá pa krea.
  4. Geoglifo, diseñonan na gran eskala formá riba tera.

E arte di baranka mas bieu konosí ta data for di e periodo di Paleolítiko Superior i a wòrdu deskubrí na Oropa, Australia, Asia i Afrika. Antropólogonan ta sugerí ku e obranan di arte aki probablemente tabatin nifikashon mágiko-religioso.

E estudio di arte di baranka komo un disiplina arkeológiko a kuminsá na fin di siglo 19, prinsipalmente bou di eruditonan frankofono ku tabata investigá sistemanan di kueba di Paleolítiko Superior na Oropa Oksidental. Awendia, arte di piedra ta keda signifikante pa hopi komunidat indígena rònt mundu, sirbiendo komo ophetonan sagrado i elementonan vital di nan herensia kultural. Adishonalmente, sitionan di arte di baranka hopi biaha ta atraé turismo kultural i ta wòrdu selebrá den kultura popular pa nan balor estétiko i históriko.

Data arte di baranka ta un reto, pero arkeólogonan ta usa vários téknika pa kalkulá su edat:[2]

  • Arte di baranka por ta kubri pa material ku ta produsi un data, terminus ante quem (un fecha promé ku kua e arte a wòrdu kreá). Kontrali, material bou di e arte ta ofresé un terminus post quem (un fecha despues di kua el a wòrdu trahá).
  • E vaguedat òf skuridat di e superfisie di piedra ku tempu por indiká edat.
  • Superposishon: Ora un dibuho ta pasa riba un otro, e imágen di ariba ta mas nobo.
  • Prosesonan kímiko i físiko kousá pa e wer of naturalesa ku ta alterá e arte ku tempu ta yuda kalkulá su edat.
Markamentu tipiku di kòpi i renchi den Weetwood Moor, Northumberland na parti nortost di Inglatera
  • Kompará patronchi úniko den arte di baranka ku artefaktonan similar, ku data sigurá.[2] Por ehèmpel, skulturanan prehistóriko na Eskosia, meskos ku otro kaminda na Gran Bretaña i Irlanda, ta kasi kompletamente abstrakto i no ta representá nada ku por duna un idea tokante ki tempu nan a wòrdu trahá. Sinembargo, evidensia indirekto ta yuda data nan. Leu aleu ta haña markamentu di kòpi i renchi denter di monumentonan prehistóriko ku fechanan konosí, indikando ku e markamentu a wòrdu kreá sea promé òf durante e konstrukshon di e monumentonan aki.[3]
  • Espesienan ekstinto tambe por wordu pa konsiderá pa indiká e fecha pa e arte di baranka. Por ehempel, miéntras ku algun di e fauna hañá den arte di baranka prehistóriko di Egipto a disparsé for di e Vaye di Nilo, ekstinshonnan real no ta dokumentá aki.
  • Restonan arkeológiko den serkania di arte di baranka por ta asosiá kuné. Ta posibel ku esaki ta indiká ku dos grupo di hende a okupá e mesun lugá na diferente momentu. Sinembargo, restunan arkeológiko por indiká un asosiashon ku e arte.
  • Data di karbon-14: E método aki, komunmente usá pa palu, por wòrdu apliká tambe na materialnan orgániko asosiá ku arte di baranka.

Arte di baranka indígena na Australia, komo ehèmpel, i rònt mundu ta disparsé rápidamente debí na kambio di klima. E efektonan ta ireversibel. Impaktonan di kambio di klima ta inkluí oumento di nivel di laman, oumento di áwaseru, kondusí desierto, i eventonan di wer ekstremo. Arkeólogonan i historiadónan ta investigá maneranan pa konserbá e arte i adaptá na e klima ku ta kambia.[4][5]