Jump to content

Awanan internacional

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Awanan internacional
Mapa mundial cu awanan internacional
(color blauw).
Mapa di UNCLOS: paisnan cu a ratifica (berde) y pais cu a firma sin ratifica (berde cla)
Oceano Atlantico ta contene e rutanan maritimo mas uza na mundo.

Awanan internacional, tambe yama lama habri of alta mar, ta e awanan mas aya di e fronteranan di tera y lama di un pais.[1] E ta forma 50% di e superficie di planeta tera y ta cubri mas cu 2/3 parti di su superficie oceanico.[2] Contrario na awanan internacional, awanan denter di e fronteranan di un pais ta encera awanan teritorial y curpanan di awa interno manera riu y lago.

Lama habri

[editá | editá fuente]

Den su articulo 87, UNCLOS (United Nations Convention on the Law of the Sea) ta proclama e principio cu: “Lama grandi ta habri pa tur pais, sea cu of sin frontera maritimo". E libertad di un lama habri ta wordo eherce bou di e condicionnan stipula pa e tratado aki y pa otro reglanan di derecho internacional. Pa paisnan cu y sin frontera cu lama, e ta inclui, entre otro, e siguiente derechonan:

  • libertad di nabegacion;
  • libertad di sobrevuelo;
  • libertad pa pone kabel y tuberianan submarino;
  • libertad pa construi islanan artificial y otro instalacionnan permitibel pa ley internacional;
  • libertad pa pisca;
  • libertad pa investigacion cientifico.

Mas aleu, articulo 88 di e tratado ta establece cu lama habri ta wordo uza exclusivamente pa propositonan pacifico y cu ningun pais por pretende legitimamente di somete ningun parti di e awanan internacional na su soberania.[3] Sinembargo, e derecho di nabegacion liber ta limita pa tratadonan contra pirateria, traficacion di hende y stacionnan di radio den lama.

Generalmente, barconan cu ta nabega den awanan internacional ta bou di e hurisdiccion di un pais (uzando su bandera si tin uno);[4] sinembargo, ora un barco ta envolvi den cierto actonan criminal, manera pirateria, cualke pais por eherce hurisdicion a base di e doctrina di hurisdiccion universal.

UNCLOS, na vigor desde 1994, tambe ta contene provisionnan special pa proteccion di medio ambiente marino, cu, den cierto casonan, ta permiti paisnan cu haf pa eherce hurisdiccion extrateritorial riba barconan stranhero den awanan internacional si nan viola reglanan ambiental internacional, manera e Convencion di MARPOL (International Convention for the Prevention of Pollution from Ships).[5]

Conflicto riba lama habri

[editá | editá fuente]

Apesar cu e derecho di nabegacion liber ta reconoci internacionalmente, conflictonan si ta surgi den awanan internacional, entre otro referente na e fondo di lama, unda veldnan di gas of zeta por ta situa. Asina China y Hapon ta envolvi den un conflicto relaciona cu veldnan di petroleo den Lama di China Oriental. Bou di ley internacional vigente, e plataforma continental di e area ta wordo determina prome cu un disputa por wordo treci dilanti di Corte Internacional di Husticia.

Gueranan di pesca tambe ta sosode, manera e Gueranan di Bacalou di 1972 entre Islandia y Reino Uni. Un pais ta reclama cierto areanan di pesca pa su mes y ta prohibi piscadonan di otro pais di pisca eynan.

Naturalmente, den tempo di guera, nabegacion liber hopi biaha no ta posibel. Durante Guera Mundial I y II, Alemania a purba di isola Reino Uni economicamente y militarmente pa medio di un guera submarino y di ponemento di minanan naval. Reino Uni, di su parti, a blokia e costa Aleman di Lama Noord durante tur dos guera mundial. Ademas, durante Guera Mundial I, el a instala un veld di mina grandi cu tabata extende for di Escosia te zuid di Noruega blokiando henter Lama Noord.