E palabra cucuisa (ortografia bieu: kukwisa) a origena for di e likeur di cucui cu ta uza a. sisalana como ingrediente.[2] Nombernan alternativo ta encera huncu of sisal.[3][4] Ademas, cucuisa tambe por referi na e especie agave karatto.[5]
A. sisalana ta originalmente di Centro America, y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, Sri Lanka, Indonesia, y Israel. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. A. sisalana ta crece miho riba suela di calichi. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.[6]
Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),[7]Corsou tambe tabatin cultivacion di A. sisalana y asta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.[8][6]
Un bebida tradicional Mexicano conoci como pulque ta wordo extrae for di A. sisalana. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.[6]
Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou.
Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou
Fuente, nota i/òf referensia
↑Bart A de Boer (1996). Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba. Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao, Curaçao, "Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa", pp. 24-25.
↑Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande. Diario (30 desèmber 2009). Gearchiveerd dia 20 yüli 2019. Konsultá dia 22 aprel 2025 – via web.archive.org. "Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)"
↑(nl) Paul Brenneker, Alcohol. Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden (17 sèptèmber 1966). Konsultá dia 22 aprel 2025 – via delpher.nl.
↑Paul Brenneker, SAMBUMBU. Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden. NV Paulus Drukkerij (20 desèmber 1969). Konsultá dia 22 aprel 2025.
↑ 6.06.16.2Arnoldo N Broeders (1969). Buniteza den Secura. Boekhandel St. Augustinus, Curaçao, "Kalkheuvels", pp. 127-128. Geraadpleegd op 22 aprel 2025.
↑Landbouw. Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden. NV Paulus Drukkerij (15 novèmber 1913). Konsultá dia 22 aprel 2025 – via delpher.nl. "Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,"
↑Arnolodo N Broeders (1967). Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao. Boekhandel St. Augustinus, Curaçao, "Plantenbeschrijvingen: Agavaceae", p. 46.