Garsa Blanco Chikito
| Garsa Blanco Chikito | ||
|---|---|---|
| Status di IUCN: No menasa (2016)[1] | ||
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Egretta thula (Molina, 1782) Combinacion original Ardea thula | ||
| Sinonimo | ||
| ||
■ cria ■ invierno ■ henter e aña | ||
| Imagen riba | ||
| Garsa Blanco Chikito riba | ||
| WoRMS | ||
| [Edita Wikidata] · [Manual] |
Garsa Blanco Chikito (Egretta thula) ta un especie di e famia di garsa (Ardeidae).
Caracteristica
[editá | editá fuente]E. thula ta un garza di tamaño mediano, ku ta midi 56 pa 66 centimeter di largura, y ta pisa aproximadamente 350 pa 380 gram. E span di hala ta rond di 100 centimeter. E plumashi ta completamente blanco briyante. E cuero rond di e nanishi, entre e pik y e wowonan geel, ta geel di color y claramente visibel; durante temporada di cria mayoria be ta cambia pa color cora. E parti ariba y punta di e pik ta greis scur, mientras cu e parti abou ta blanco. E patanan tambe ta greis scur. Macho y embra ta identico den aparencia.
Comportamento
[editá | editá fuente]E dieet di E. thula, mescos cu mayoria especie di garsa, ta consisti di pisca, molusco, dori, reptiel chikito, y insecto. Hopi biaha e garsa ta para keto canto di awa, warda pa prooi pasa landa. Ademas, E. thula ta uza su patanan pa spanta bestia mita scondi for di tera, y ta gara nan cu su pik largo. E garsa tambe sa pisca door di bula riba e superficie di e awa, kaminda e ta pik rapidamente un pisca for di awa. Den areanan habri e garsa por wordo haya regularmente rond di bestia di cria, kaminda e ta gara insecto. Pa jaag riba kreeft chikito e ta cora door di awa poco seco.

Reproduccion
[editá | editá fuente]E. thula ta cria principalmente den colonia, cu hopi biaha ta consisti di varios especie di garsa. Criamento ta sosode tanto banda di costa como riba banki di lagonan di awa dushi. E neishi ta consisti di rama, blachi y pluma y ta wordo construi generalmente den mata. E macho ta colecta e material pa neishi, cu loke e embra ta construi e neishi. E embra en general ta pone tres pa cuater webo blauw-berde cla. Incubacion di webo ta wordo cria pa ambos mayor, y ta dura un periodo di 20-26 dia. Despues di mas o menos 20-25 dia e criatura ta ful pluma y ta bandona e neishi, y ta independiente despues di mas o menos un luna i mita.
Distribucion y habitat
[editá | editá fuente]E. thula ta ser haya exclusivamente na Noord y Sur America. E distribucion ta extende for di sur di Canada te na Chile y Argentina, inclui Caribe. E garsa ta residencia den regionnan mas calor, mientras cu poblacion den areanan mas friu pa nort y pa zuid ta migra pa regionnan mas calor durante winter.
Subespecie
[editá | editá fuente]Ta distingui entre dos subespecie:
- E. thula brewsteri: west di Noord America
- E. thula thula : oost y sur di Noord America pa central di Chile y noord di Argentina.
Referensia
|