Lander (astronóutiko)
Aparensia
Den astronóutiko, un lander ta un nave espasial diseñá pa aterisa intakto òf práktikamente sin daño riba superfisie di un orbe, manera planeta òf luna. Landernan ta generalmente wòrdu usá pa studia e superfisie i geologia di un orbe, i pa buska señalnan di bida. Den konteksto di eksplorashon espasial, un lander su propósito prinsipal ta pa transportá ekipo, rover (vehíkulo robótiko), òf astronout den un manera sigur na e superfisie di un orbe, i pa kondusí eksperimentonan sientífiko ku instrumentonan ekipá.[1] Un lander mester sobreviví sufisiente pa télemeter dato bèk pa Tera.[2]
Algun ehèmpel di lander ta inkluí:[1]
E promé imágen klir transmití for di superfisie di Mars (Viking 1, 20 di yüli 1976)
- NASA su Viking 1 i Viking 2 ku a aterisá riba Mars den 1976 i a kondusí eksperimentonan pa investiga señal di bida riba e planeta.
- NASA su Phoenix a aterisá riba Mars den 2008 i a studia e planeta su geologia i eis di awa.
- NASA su InSight, ku a aterisá riba Mars den 2018 i aktualmente ta studia e planeta su struktura interior i akitividat sèismiko.
- European Space Agency (ESA) su sonda espasial Huygens, ku a aterisá riba Saturno su luna Titan den 2005 a studia e luna su atmosfer i superfisie.
- China su Chang'e 4, ku a aterisa riba e kara skondí di Luna den 2019 i a kondusí eksperimentonan pa studia e superfisie i geologia di e luna.
Fuente, nota i/òf referensia
|