Jump to content

Medula spinal

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Medula spinal
Medula spinal: (1) Cacho anterior (2) Cacho posterior (3) Commissura greis (4) Anterior funiculus (5) Lateral funiculus (6) Posterior funiculus (7) Anterior commisure (8) Anterior median fissure (9) Posterior median sulcus (10) Canal central (11) Raiz anterior (12) Raiz posterior (13) Ganglion spinal
Sinonimo
Latin medulla spinalis
Informacion anatomico
Sistema di organo  kolòm vertebral
Clasificacion
MeSH D013116
NeuroNames 22
TA2 6049
TA98 A14.1.02.001
Imagennan riba Wikimedia Commons Wikimedia Commons
[Edita Wikidata] · [Manual]

Den vertebrata, e medula spinal ta parti di e sistema nervioso central (SNC) localisa den e canal vertebra (of spinal) denter e kolom vertebral. Den adulto, e medula spinal ta mas o menos 40 pa 45 centimeter largo y un maximo di mas o menos 14 millimeter hancho.

E medula spinal ta contene no solamente trayecto neural pero tambe celnan neural cu ta ehecuta algun procesamento di señal nan mes. Esaki ta permiti cierto reflexnan, manera reflex di rudia, pa wordo conduci directamente for di e medula spinal sin intervencion di celebro. Trintiun par di nervio spinal ta origina for di e medula spinal. Mes cu e celebro, e ta rondona pa flishi celebral (meningenan) duru (dura mater) y suave (pia mater).

E medula spinal ta situa den e apertura di e vertebra, entre e curpa vertebral (corpus vertebrae) y curpa arco (arcus vertebrae). Ligamento y musculonan firme ta tene e vertebranan na luga, y generalmente brinda proteccion pa e medula spinal.

Structura

[editá | editá fuente]

E superfisie anterior y posterior di e medula spinal ta marca cu plooinan: e fisura mediana anterior profundo y e sulcus medianus posterior poco hundo. Internamente, un distincion ta wordo haci entre e materia greis situa meimei y e materia blanco rond di dje.

Materia greis

[editá | editá fuente]

E color greis ta wordo causa pa e presencia di curpa celular di neuron sin cobertura di myeline. Na e centro tin e canal central (canalis centralis), yena cu likido cerebrospinal. Ron di dje tin un structura den forma di barbulet di materia greis. Esaki ta consisti di:

  • Cacho anterior (cornua anterius, den bestia cornu ventrale) ta contene neuron motorico cu ta controla movecion.
  • Cacho dorsal (cornua posterius, den bestia cornu dorsalius) ta contene neuron sensorial cu ta procesa informacion tocante posicion, temperatura, vibracion i dolor.

Area intermedio ta conecta cacho anterior y posterior:

  • Commissura ta e dwars conexion entre e halanan di materia greis, situa dilanti y patras di e canal central (commissura grisea anterior y posterior).

Materia blanco

[editá | editá fuente]

Rondona pa e materia greis ta e materia blanco, componi di bonder di fibranan nervioso myelina. Su color blanco ta e resultado di e cobertura di myeline rond di e axon. E materia blanco ta dividi den tres cordon (funiculi):

  • Cordon anterior (funiculus anterior)
  • Cordon lateral (funiculus lateralis)
  • Cordon posterior (funiculus posterior)

Denter e cordonnan aki tin ambos trayectonan neural cu ta ascende (sensorial) como descende (motorico). E cordon posterior ta consisti principalmente di fibranan sensorial primario, axonnan continuo di neuronnan sensorial ta drente e medula spinal via e raiz posterior y ascende directamente pa e stam celebral.

Na contrast, e cordon anterior y lateral no ta contene fibranan sensorial primario. E trayecto cu ta ascende ta consisti di fibranan sensorial secundario, cu ta solamente ascende pa centronan mas halto (manera thalamus' of cerebellum) despues di e prome sinaps den e cacho posterior. Ademas, e mes trayectonan aki ta contene fibranan motorico clave cu ta descende for di e celebro pa e medula spinal y ta controla movecion.