Salta pa kontenido

Seru Samí

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E artíkulo aki ta skirbí na ortografia di papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.
Seru Samí
Bista di banda pasùit
Bista di banda panort
Lokalisashon
Pais   Kòrsou
Distrito  Bandabou
Zona  Sint Michiel
Koordinatonan  12°9′2.9″N 68°59′14.0″W / 12.150806°N 68.987222°W / 12.150806; -68.987222
Karakterístika
Altura 105.2 meter
Map
[Editá Wikidata] · [Manual]

Seru Samí (hulandes: Sint Michielsberg) ta un seru i sitio arkeológiko situá panort di Boka Samí na Kòrsou. E seru tin un altura di 105.2 meter riba nivel di laman.

Bista general

[editá | editá fuente]

E seru ta konsistí prinsipalmente di piedra di kalki, formá aproksimadamente sinku mion aña pasá for di refnan di koral antiguo. E formashon geológiko aki ta visibel awe komo serunan di kalki riba e kosta sùitwèst di Kòrsou i ta parti di e asina yamá formashon di Ser’i Domi.[1][2][3][4]

Seru Samí ta situá den e parti sùit di e reserva natural Malpais/Boka Samí, un área ku tin status di Ramsar i ku tambe ta rekonosé komo un Important Bird Area.[5] Na pia di e seru ta keda e laguna hipersalino (saliña) di Boka Samí, ku ta sirbi komo un área importante pa buskamentu di kuminda pa e flamingo karibense i otro espesie di para.[6]

Riba i rònt di e serunan di Boka Samí, a wòrdu kreá vários ruta pa kaminata den naturalesa di diferente nivel di difikultat, inkluyendo un ruta pa e punta di Seru Samí. For di ariba, tin un bista di 360° di e laguna i e paisahe rondó di dje.[7]

Arkeologia

[editá | editá fuente]

Seru Samí ta un sitio arkeológiko importante ku indikashonnan di presensia humano for di e periodo Arkaiko Lat (±8000–2000 promé ku Kristu) i e periodo Preklásiko (±2000 promé ku Kristu – 500 despues di Kristu).[8] E sitio ta kubri aproksimadamente un hektar i ta ekstendé for di e punta di e seru te na e inklinashon wèst, unda piedra di kalki ta kolga formando apertura i refugio natural.

A deskubrí artefakto i depósitonan ku data di aproksimadamente 4500 te 1500 aña pasá.[9] E material arkeológiko ta inkluí kokolishi, karbon, restunan di kangreu, fragmento di wesu di bestia i hèrmèntnan trahá di piedra i kokolishi. Tambe a haña entieronan humano. E restunan aki ta atribuí na grupo indígena Arawak, ku a migra for di e kontinente Sur Amérika durante e periodo prekolombiano.[10][11]