Usuario:Caribiana/Sandbox/Flora
- pending: Melocactus stramineus - Sargassum - Philocereus lanuginosus - Supi - Palo di Boneiro - Druif - Agave rutteniae - Coral - Cadushi di colebra
- Aruba: De vier mangrovesoortenConocarpus erectus (fofoti), Laguncularia racemosa (mangel blanco), Rhizophora mangel (mangel tam), Avicennia germinans (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in
beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur.
| Caribiana/Sandbox | ||
|---|---|---|
A. americana | ||
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora |
Manzanilla (Hippomane mancinella) ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta.
-- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, [1]
Agave sisalana (antes agave rigida var. sisalana) ta un especie di mata suculento cu ta pertenece na e famia Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).[2] E ta un mata di fibra importante.
Distribucion natural y cultivacion mundial
[editá | editá fuente]E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na Mexico, caminda e ta conoci localmente como henequén.[3] E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido.
Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di A. sisalana pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.[4]
Na principio di siglo 20, e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, Sri Lanka, Indonesia, Israel, Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na Brazil, Tanzania y Kenia, cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.[5]
Descripcion
[editá | editá fuente]E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo.
Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape.
E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel.
E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot).
Uzo
[editá | editá fuente]E cultivo di A. sisalana ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.[6]
Un bebida tradicional Mexicano conoci como pulque ta wordo extrae for di A. sisalana. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.[6]
E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3]
E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial.
Cultivo den Caribe Hulandes
[editá | editá fuente]Rond di comienso di siglo 20 A. sisalana a wordo introduci na e islanan ABC. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di calichi. Na Corsou tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata A. karatto.[7]
Na Corsou, el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,[7] Corsou tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.[8][6]
Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di A. sisalana tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di cucui.[9] Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie A. karatto.[10] -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi.
Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3]
Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7]
Fuente, nota i/òf referensia
|
Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine
E palabra cucuisa (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di cucui cu ta uza a. sisalana como ingrediente.[1] Nombernan alternativo ta encera huncu of sisal.[2][3] Ademas, cucuisa tambe por referi na e especie agave karatto.[4]
Nomber
[editá | editá fuente]E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, Mexico.[5] Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen.
E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di siglo 20, e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso Kolonia Corsou, Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.[6]
E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia.
Na cuminsamentu di siglo 20, e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso Kolonia Corsou, Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3]
A. sisalana ta originalmente di Centro America, y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, Sri Lanka, Indonesia, y Israel.
Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ]
Descripcion
[editá | editá fuente]E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2]
E palabra cucuisa (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di cucui cu ta uza a. sisalana como ingrediente.[7] Nombernan alternativo ta encera huncu of sisal.[8][9] Ademas, cucuisa tambe por referi na e especie agave karatto.[10]
Distribucion y uzo
[editá | editá fuente]A. sisalana ta originalmente di Centro America, y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, Sri Lanka, Indonesia, y Israel. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. A. sisalana ta crece miho riba suelo di calichi. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.[11]
Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),[12] Corsou tambe tabatin cultivacion di A. sisalana y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.[13][11]
Un bebida tradicional Mexicano conoci como pulque ta wordo extrae for di A. sisalana. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.[11]
Fuente, nota i/òf referensia
|
Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine
| Caribiana/Sandbox | ||
|---|---|---|
A. americana | ||
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora Linnaeus, 1753 | ||
| Sinonimo | ||
|
Agave ta un genero di mata suculento, nativo di continente America, incluso e region Caribe.
En general, tin poco consenso riba cua matanan exactamente ta pertenece na e genero aki, of den cua famia nan ta keda. E sistema APG II (2003) ta ofrece e posibilidad pa clasifica nan den e famia Agavaceae of Asparagaceae. Den e sistema APG III (2009) e genero a wordo coloca den e subfamia Agavoideae di famia Asparagaceae.
E genero a cuminsa diversifica rond di 12 miyon aña pasa, loke a resulta den mas cu 300 especie mundialmente. Mayoria ta nativo di e regionnan seco di Mexico.
Nomber
[editá | editá fuente]E genero agave (for di griego αγαυή, “noble” of “admirabel”) tin hopi nomber comun: pita, cabuya, penca, fique, maguey of mezcal (Mexico). Den Papiamento, nombernan manera cuco di indjan of kuko di indjan, pita y cucuisa ta referi tanto na e genero como na cierto especie presente na islanan ABC.
Descripcion
[editá | editá fuente]Agave tin blachi diki y carnioso cu ta acumula humedad, hopi biaha cu spina na banda y cu ta caba den un punta skerpi. E ta crece relativamente lento, generalmente ta tarda 8-10 aña pa yega madurez. E ta floria solamente despues di hopi aña. Na momento di floria, un stam hopi largo (relativo na e mata) ta sali for di e rozet di blachi y na su punta ta habri un gran cantidad di flor chikito. E ta reproduci principalmente vegetativamente via cortamento di rais. Mayoria di e especie di agave ta monocarpico: nan ta floria solamente un biaha den nan bida y despues nan ta muri.
Algun especie ta keda basta chikito, pero e especienan mas grandi, cu ta inclui e especie conoci A. americana, por crece varios meter halto y hancho. E especie aki a wordo introduci na Europa meymey di siglo 16 y awor ta wordo haya den henter region di Lama Mediteraneo. Un especie cu ta crece chikito ta A. parviflora.
Uzo
[editá | editá fuente]Agave ta un fuente importante di fibra y materia prima pa cuminda of bebida. Entre su uzonan mas conoci ta:
- fibra di blachi, uza den hilo pa paña, hamaca y empaketa;
- siroop di agave;
- bebida fermenta manera aguamiel y "pulque" (bebida nacional di Mexico);
- bebida alcoholico manera mezcal, tequila y likeur di cucui.
Caribe Hulandes
[editá | editá fuente]Riba e islanan Aruba, Boneiro, Corsou, Saba, Sint Eustatius, y Sint Maarten tin diferente especie di agave, tanto nativo como naturalisa. Historicamente nan a sirbi pa produccion di fibra (pa cuerde, cabuya y hamaca), como mata ornamental, y como parti permanente di e paisahe arido. Riba e islanan ABC hopi especie ta forma parti di e vegetacion natural, mientras cu riba e islanan SSS nan ta mas bien introduci pa decoracion. Esunnan mas comun ta:
| Especie | Status | Distribucion | Nota | |
|---|---|---|---|---|
| A. americana | introduci, naturalisa | Aruba, Bonaire, Corsou, Saba, St. Eustatius, St. Maarten | Usualmente mata ornamental y di trankera; originalmente di Mexico. Fuente importante di fibra tradicional. | |
| A. angustifolia | introduci | Prinsipalmente islanan SSS, cultiva tambe den hardinnan na islanan ABC | Especie ornamental pa paisahe y hardin di hotel; no nativo. | |
| A. arubensis (cuco di indjan) | endemico | Aruba | Taxonomia bou discusion; hopi biaha trata como un variedad di A. cocui. | |
| A. boldinghiana | nativo | Boneiro, Corsou | Describi originalmente pa I. Boldingh (1913) como parti di e flora nativo. | |
| A. cocui | nativo | Aruba, Boneiro, Corsou | Nativo na region nort di Sur America; vegetacion natural riba islanan ABC. Tradicionalmente uza pa traha fibra y pa distilacion. | |
| A. karatto (cucuisa of pita di trankera) | introduci:Aruba, Boneiro, Corsou; nativo: Sint Maarten, Sint Eustatius, Saba | Distribuí naturalmente den Antia Menor; tambe uza como trankera ornamental. | ||
| A. rutteniae | endemico | Aruba | Describi como especie separa endemico di Aruba. | |
| A. sisalana | introduci, parcialmente naturalisa | Aruba, Corsou | Introduci pa cultivo di fibra den siglo 19-20. Algun rastro di plantacion ainda ta presente. | |
| A. vivipara | nativo | Aruba, Corsou | E nomber aki a wordo usa den siglo 19 pa agave ornamental na Corsou. | |
Referencia
[editá | editá fuente]- Boldingh, I. (1913). Flora van Curaçao, Aruba en Bonaire. Leiden: E.J. Brill.
- Stoffers, A.L. (1956). “The vegetation of the Netherlands Antilles, I. The vegetation of the island of Curaçao.” Studies on the Flora of Curaçao and other Caribbean Islands 1: 1–142.
- Stoffers, A.L. (1963). The vegetation of the Netherlands Antilles. Uitgaven Natuurwetenschappelijke Studiekring voor Suriname en de Nederlandse Antillen, No. 41. Utrecht: Brill.
- Stoffers, A.L. & Lindeman, J.C. (1970). Flora of the Netherlands Antilles, Vol. II. Utrecht: Uitgaven van de Natuurwetenschappelijke Studiekring voor Suriname en de Nederlandse Antillen.
- Howard, R.A. (1979–1989). Flora of the Lesser Antilles, Vols. 1–6. Jamaica Plain: Arnold Arboretum, Harvard University.
- Brederoo, J. (2008). Planten van de Nederlandse Antillen. Amsterdam: KIT Publishers.
- Acevedo-Rodríguez, P. & Strong, M.T. (2005). “Monocotyledons and gymnosperms of Puerto Rico and the Virgin Islands.” Contributions from the United States National Herbarium 52: 1–415.
Kategoria:Flora ---
| Especie | Status | Distribucion | Nota |
|---|---|---|---|
| Agave cocui Trelease | Nativo | Aruba, Boneiru, Curaçao | Nativo di Venezuela i Colombia, tambe keda natural den ABC. Importante pa fibra i bebida “cocuy”. |
| Agave arubensis (disputed taxon) | Posibel endémico (Aruba) | Aruba | Deskribí komo endémico pa Aruba, pero hopi biaha konsiderá un forma di A. cocui. Rekonosé lokalmente manera un tipo apart. |
| Agave americana (Century plant) | Introducí, naturalisá | Aruba, Boneiru, Curaçao, Saba, St. Eustatius, St. Maarten | Widespread ornamental i mata di sera. Lokalmente yamá “pita”. Usá pa fibra i cerca natural. |
| Agave sisalana (Sisal) | Introducí, parcialmente naturalisá | Aruba, Curaçao | Introducí den siglo 19–20 pa plantashon di fibra. Algun restonan todavía por wordo haña. |
| Agave angustifolia i híbrido ornamentalnan | Introducí (ornamental) | Principalmente SSS, tambe na jardin den ABC | Usá den jardin i hotel. No nativo. |
| Agave boldinghiana Trelease | Endémico (St. Eustatius, St. Kitts-Nevis) | No presente natural den islanan hulandés, solamente raportá den literatura | Den pasado a wordo nombra pa Boneiru, pero segun herbarium modern esaki ta un konfushon. |
| Agave rutteniae Trelease | Nomber antiguan (sinónimo di A. cocui) | Aruba | Usá den literatura bieu. Ta referí den fondo na e mesun poblashon ku A. cocui. |
| Agave vivipara L. (nomber antiguan) | Malaplika / sinonimia | Curaçao (reporta histórico) | E nomber aki a wordo usa den siglo 19 pa agave ornamental na Corsou, pero ta referí den fondo na A. angustifolia òf otro ornamental. |
No, Agave rutteniae is not another name for Agave cocui; they are distinct species. Research from the Netherlands West Indies indicates that A. cocui is a different species from A. rutteniae, with A. cocui having a different shape and size. Agave rutteniae is a species found in Aruba that differs from the more common A. vivipara in its "generative parts," according to a publication from Natuurtijdschriften. Agave cocui is a species that is occasionally found in Curaçao and Bonaire and was likely introduced from the coast of Venezuela. It is noted to differ in both shape and size from A. rutteniae and other related species.
Agave arubensis: Esaki ta un especie cu ta wordo haya na Aruba, cu ta diferencia di esun comun A. vivipara den su partinan generativo pero no den su partinan vegetativo.
Aunke A. arubensis estrechamente relashoná ta un espesie distinto for di A. vivipara.
--- In the **Dutch Caribbean** (Curaçao, Aruba, Bonaire, Saba, Sint Eustatius, and Sint Maarten), several **Agave species** occur, both native and naturalized. They were historically important for fiber production, ornamentals, and also became part of the dry island landscapes. The most common ones are:
- Native / Naturalized Agave species**
- **Agave cocui** (sometimes referred to as *Agave cocui Trelease*)
* Native to northern South America (Venezuela, Colombia). * Naturalized on the ABC islands (Aruba, Bonaire, Curaçao). * Traditionally used for fiber and to distill drinks similar to mezcal.
- **Agave cocui var. arubensis / Agave arubensis** (disputed classification)
* Mentioned in older botanical works as a form endemic to Aruba. * Modern taxonomy tends to treat it as a synonym or local variety of *Agave cocui*.
- **Agave americana** (century plant, “pita” or “maguey”)
* Widely naturalized across the Caribbean, including the ABC islands. * Originally from Mexico, introduced for ornamental and fiber uses. * Common in dry scrub vegetation and as a living fence.
- **Agave sisalana** (sisal)
* Introduced for fiber production in many Caribbean islands. * Grown on a limited scale in Curaçao and Aruba in the 19th–20th centuries. * Still occasionally found naturalized. **Cultural and local importance**
- On **Aruba, Curaçao, and Bonaire**, agaves are strongly linked to traditional rural life. The word **“pita”** is often used locally to refer to *Agave americana* and related species.
- Fibers from the leaves were once used for ropes, hammocks, fishing nets, and household purposes.
- Decorative use remains important; agaves are part of xerophytic gardens and the natural dryland vegetation.
- Summary**:
The **most common agaves** in the Dutch Caribbean are **Agave cocui** (with a debated Aruba variety), **Agave americana** (very widespread), and **Agave sisalana** (introduced for fiber). They are especially characteristic of the **ABC islands**, where they became part of both the naturalized flora and traditional culture.
| Species | Status in Dutch Caribbean | Distribution (Islands) | Notes |
|---|---|---|---|
| Agave cocui Trelease | Native | Aruba, Bonaire, Curaçao | Native to northern South America; occurs naturally on the ABC islands. Traditionally used for fiber and sometimes distillation. |
| Agave arubensis (disputed taxon) | Possibly endemic (Aruba) | Aruba | Described as endemic to Aruba; often treated as a variety of Agave cocui. Locally recognized form. |
| Agave americana (Century plant) | Introduced, naturalized | Aruba, Bonaire, Curaçao, Saba, St. Eustatius, St. Maarten | Widespread ornamental and hedge plant; originally from Mexico. Locally called "pita." Important source of traditional fiber. |
| Agave sisalana (Sisal) | Introduced, partly naturalized | Aruba, Curaçao | Introduced for fiber cultivation in the 19th–20th centuries. Some remnants still present. |
| Agave angustifolia and other ornamental species | Introduced (ornamental) | Mainly SSS islands, also cultivated in gardens on ABC islands | Garden and hotel landscaping species; not native. |
| Agave cocui | ||
|---|---|---|
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora Trel., 1913 | ||
| Agave cocui riba |
Agave cocui ta un especie di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na famia Asparagaceae.
sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ]
de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras.
| Agave vivipara | ||
|---|---|---|
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora Linnaeus, 1753 | ||
| Sinonimo | ||
| ||
| Agave vivipara riba |
Agave vivipara (tambe A. augustifolia) ta un especie di mata di e famia di Asparagaceae.
Etimologia
[editá | editá fuente]Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw.
Distribucion
[editá | editá fuente], nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC.
de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) .
Deskripshon
[editá | editá fuente]E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen.
Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ]
Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ]
Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin.
Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ]
Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant.
| Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | ||
|---|---|---|
| Klasifikashon taksonomiko | ||
| Espesie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora Trel., 1913 | ||
| Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable riba |
Agave boldinghiana [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un espesie di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ]
Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao .
The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ]
- endemico na Korsou i Boneiru
sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ]
Fuente, nota i/òf referensia
|
Kategoria:Flora Kategoria:Aruba Kategoria:Mata endemico di Aruba
| Melocactus stramineus | ||
|---|---|---|
| Status di IUCN: No menasa (2011) | ||
| Clasificacion taxonomico | ||
Division:
Clase:
Orden:
| ||
| Especie | ||
| Melocactus stramineus Suringar, 1886 |
Melocactus stramineus ta un especie di mata cu flor di e famia Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di Latin, cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ]
espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.??
Descripcion
[editá | editá fuente]M. stramineus ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata.
E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu.
Distribucion
[editá | editá fuente]E especie ta hopi plama na Aruba. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5]
Mira tambe
[editá | editá fuente]| Fuente, nota i/òf referensia |
Kategoria:Flora Kategoria:Aruba
Melocactus stramineus is widespread in Aruba .
It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ]
The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ]
Referensia
|
Kategoria:Flora Kategoria:Islanan ABC
| Karawara | ||
|---|---|---|
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora Roem. & Schult. | ||
| Sinonimo | ||
Cordia dentata Poir. |
Cordia alba, tambe konosí komo carawara, ta un especie di palo di blachi di e género Cordia den e famia di Boraginaceae.
Distribucion y habitat
[editá | editá fuente]E espesie ta nativo di Sentro Amérika, incluso na Aruba, Boneiro y Corsou. E ta wòrdu hañá na Sentro Amérika i algun pais Sur Amérika, spesialmente den áreanan seku òf resientemente inundá. E ta hopi popular den e ciudad di Barranquilla, Colombia.
Etimologia
[editá | editá fuente]Na Spaño e ta conoci bou di nomber uvita of tigüilote. Den Papiamento e tin un variedad di nomber: cawara, cawara di mondi of cawara blanco (Aruba); kohara di mondi, koahara of koahari (Boneiro) y karawara, karawara di mondi of karawara blanku (Corsou).[1] Na Corsou tambe ta referi na dje como palu funchi, cu ta un herment traha cu palo di C. alba.
Deskripshon
[editá | editá fuente]Uzo
[editá | editá fuente]E ta wòrdu usá komo un fuente di kuminda, i debí na e kalidat di su palu, e por wòrdu usá pa traha hopi opheto.
- Palu di Funchi
- Limonada boneriano
Un fruta hopi konosí na Boneiru ta kohara (koara). Na Kòrsou e ta konosí komo karawara. Su nòmber sientífi ko ta Cordia alba R. E fruta di kohara ta komibel na momentu ku e hecha. Ku e frutanan sa traha ántes un bebida yamá washimbé. Tabata laga nan fermentá. Ménos konosí ta uso di e fl ornan di kohara pa traha un bebida pa freska. Djis laga nan trèk den awa. Ingrid Mercelina a purba. Dushi. Pero no mester laga e bebida aki keda mas ku ún dia den frishidèr. Foto ta mustra Ingrid ku un tròshi di flor di kohara ku el a laga trèk. E konosido kulturista Frans Booi ta yama e bebida aki 'limonada boneriano'. (Bron; Boneriano, 29 september 2020, titel=Limonada boneriano)
| Fuente, nota i/òf referensia |
| Pilosocereus lanuginosus | ||
|---|---|---|
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora Linnaeus, 1753 |
Pilosocereus lanuginosus ta un especie di mata den e famia Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den Species plantarum.[4]
Descripcion
[editá | editá fuente]E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo.
E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila.
Distribucion
[editá | editá fuente]Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente Sur America. E ta un especie nativo riba e islanan ABC. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na Boneiro y Corsou y breba di pushi na Aruba, unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5]
Etimologia y taxonomia
[editá | editá fuente]Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero Pilosocereus na 1957.[6] E epíteto specifico lanuginosus ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7]
| Sargassum | ||
|---|---|---|
| Clasificacion taxonomico | ||
| Especie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora |
Sargassum ta un genero di algae maron marino. E nomber científiko di e género a wòrdu publiká na 1820 pa Carl Adolph Agardh.[1] E tipo di espesie di e género ta Fucus baccifer (Turner) C. Agardh, ku awor ta wòrdu konsiderá un sinónimo di Sargassum natans (Linnaeus) Gaillon. Segun Strasburger, e género ta kontené mas o ménos 250 espesie. Den e database di Algae tin no menos cu 359 nomber di especie cu a wordo acepta.
Descripcion
[editá | editá fuente]Varios especie por crece den colonia enorme di algae cu ta bula den kua hopi bestia ta haña nan kas. E tipo di terenonan flotante ei ta hunga un rol como criadero pa varios bestia, manera turtuga di laman jong i piská puffer. Varios especie ta wòrdu uza den e bioindustria pa saca etanol.
E tamaño di e alga ta varia entre 10 centimeter i mas ku 2 meter, rara bes a opservá ehemplarnan te ku 16 meter. For di un rizoma den forma di disko òf kóniko, un òf mas taki ta desaroyá den stamnan plat (kauloide), ku por krese entre un i binti sentimeter largu. Tur aña, e brotenan banda aki ta brota di 10 cm pa mas ku 2 meter largu i ta wòrdu basha na fin di e temporada di kresementu.
Distribucion
[editá | editá fuente]Sargassum ta plamá rònt mundo den lamannan tropikal i mas kayente. Mayoria espesie ta traha nan nèshi firme banda di kosta (bentiko) (de bes en kuando ramanan kibra por bula den laman). Kantu di kosta, nan ta forma selvanan di Sargassum (selvanan di kelp), ku ta proveé un habitat spesial pa krabnan chikitu, lombrishi i otro bestianan marino. Ta asumí ku un parti signifikante di e produkshon primario di biomasa ta tuma lugá den e mondinan di alga aki.
Desde 2011, alga Sargassum a bira cada bes mas comun den Oceano Atlantico, birando un berdadero plaga y na 2018, algun isla a declara estado di emergencia. Na 2019, e tapijt di alga maron, yamá pa investigadónan komo e “Great Atlantic Sargassum Belt”, a alkansá su largura máksimo te awor. E ta ekstendé for di West Afrika te na Karibe i ta konsistí di un kalkulashon di 20 mion ton di yerba di laman. Ta kere ku sobrefertilisashon i e deforestashon di e selva di Amazona ta e kousa.
Etimologia
[editá | editá fuente]E género ta inkluí tambe dos espesie puramente pelágiko òf planktóniko (Sargassum natans i Sargassum fluitans). Esakinan ta bula libremente den e awa di superfisie, por ehèmpel den e Laman Sargasso, ku ta haña su nòmber for di e Sargassum. Nan reprodukshon ta tuma lugá solamente vegetativamente dor di e kiebro di e talo.
| Palo di Boneiro | ||
|---|---|---|
| Klasifikashon taksonomiko | ||
| Espesie | ||
| Caribiana/Sandbox/Flora (Griseb.) Griseb. ex C.Wright | ||
| Palo di Boneiro riba |
Palo di Boneiro (Casearia tremula, na ingles: yellowwood i hulandes: geelhout) ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e Islanan ABC. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano.
Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.[1]
Mesa di kwihi
[editá | editá fuente]Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.[2]
Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida.
Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba.
Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar.
Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final.
Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc.
Cadushi di colebra o Kadushi di kolebra (Acanthocereus tetragonus) ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den Species Plantarum. Na 1938 Pieter Wagenaar Hummelinck a pone e especie den e genero Acanthocereus.[3] Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768).
Distribucion y habitat
[editá | editá fuente]E ta un especie nativo di estadonan Texas i Florida na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], Mexico, Centro America, Colombia, Venezuela y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental,
Taxonomia
[editá | editá fuente]E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra griego tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)[4]
Descripcion
[editá | editá fuente]E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo.
Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi.
E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo.
E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4
E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4
Literatura
[editá | editá fuente]- Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen.
en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo.
de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu
E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.[5].
Fuente, nota i/òf referensia
|
en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2]
- opuntia wentiana=tuna
- Croton flavens (Walishali-wilde salie)
- Melocactus macracanthos (bushi, kabes di indjan) (de / es (endemisch ABC)
- Stenocereus griseus kadushi (en / fr) (ABC)
- Jathrophia = seida
- Cordia curassavica=basora preto;
Flora den Caribe Hulandes
[editá | editá fuente]- Acanthocereus tetragonus cadushi di culebra (en / es)
- Agave arubensis (sv)
- Agave rutteniae (sv)
- Bourreria succulenta Mata di yuana
- Brassavola cucullata (en / es) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/)
- Bromelia humilis (en / fr)
- Bursera karsteniana Palu di siya blanco (sv)
- Bursera simaruba Palu di siya cora (de / fr)
- Bursera tomentosa (es / sv)
- Cakile lanceolata (sv) (AUA - BON - SSS)
- Canavalia rosea bonchi di lama (es / fr) (AUA - SSS)
- Capparis indica Huliba macho
- Celtis iguanaea beishi di yuana (en / es) (ABC-SSS)
- Cordia cylindrostachya
- Croton flavens (Walishali-wilde salie)
- Cynophalla flexuosa (en / es) (ABC-SSS)
- Castela erecta (sv) - Aruba, Curacao
- Clusia rosea (es / sv)
- Erythrina velutina (es / fr) (ABC)
- Guaiacum sanctum (es / fr) (ABC)
- Haematoxylum brasiletto (en / es) (ABC)
- Halodule wrightii (en / sv) (ABC-SXM)
- Jacquemontia nodiflora (sv)
- Krugiodendron ferreum (en / de) (ABC-SXM- Statia)
- Malphigia punicifolia
- Maytenus sieberiana (sv)
- Maytenus tetragona (sv)
- Melocactus koolwijkianus of Melocactus curvispinus koolwijkianus (Aruba- endemisch)
- Melocactus intortus is endemisch voor SSS
- Melocactus macracanthos (bushi, kabes di indjan) (de / es (endemisch ABC)
- Melocactus stramineus (de) (Aruba- endemisch)
- Metopium brownei (en / es) (ABC)
- Opuntia caracassana (de / es (ABC)
- Opuntia curassavica[1] (de) (ABC-Statia)
- Pereskia guamacho (de / es (ABC)
- Philosocereus lanunginosus Breba di pushi (de / sv) (ABC)
- Stenocereus griseus kadushi (en / fr) (ABC)
- Stenocereus heptagonus
- Strumpfia maritima Bai no bolbe (es / fr) (ABC-SXM-Statia)
- Thalassia testudinum (en / de) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras
Agave karatto=Kukwisa; cnidoscolus urens=bringamosa; solanum agrarium=patia shimaron; Cenchrus echinatus=pegasaya; Crescentia cujete=calbas; Coccoloba uvifera=druif; Malpighia emarginata=shimarucu; Conocarpus erecta=mangel; Caesalpinia coriaria=watapana; Prosopis juliflora=kwihi; lantana camara=flor di sanger;
Flora and fauna unique to Aruba
[editá | editá fuente]Endemic reptiles include:
- the Aruba Leaf-toed Gecko Phyllodactylus julieni (nl)(DCSR) (iNaturalist),
- the Aruba Whiptail Cnemidophorus arubensis (DCSR) (iNaturalist), and
- the Aruba Island Rattlesnake Crotalus unicolor (ARKive WM) (iNaturalist).
Endemic birds: The Aruba Brown-throated Parakeet Eupsittula pertinax arubensis (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies.
Endemic Invertebrates unique to the island include
- the longhorned beetle Urgleptes hummelincki (es) (Internet Archive),
- a darkling beetle=kalander Stictodera gridelli (Internet Archive),
- a flattie spider haraña Selenops arikok (fr) (GBIF) (DCSR),
- a rock bristletail Meinertellus xerophilus (Internet Archive),
- a scorpion Centruroides simplex (ResearchGate),
- a pseudoscorpion Pachychernes corticalis (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf),
- a cave-dwelling silverfish Anelpistina arubana (Wikispecies) (BHL),
- the freshwater isopods Arubolana imula (fig. D at BHL) and
- Stygocyathura hummelincki (Internet Archive),
- a copepod Metacyclops mutatus (Internet Archive),
- a sponge Dercitus arubensis (nl) (ZooKeys),
and several land snails:
- Cerion arubanum (Femorale WM),
- Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive),
- Cistulops arubana (Femorale WM),
- Hojeda vanattai (Plate 5 at ResearchGate), and
- Brachypodella arubana (fig. 70 at Internet Archive).
Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells
- Tenorioconus monicae (ResearchGate),
- Conus wendrosi = conasprella wendrosi (Femorale WM), [2]
- Conus vantwoudti (Femorale WM), =conasprella vantwoudti [3]
- Jaspidiconus booti (fig. b at BHL),
- Conasprella hendrikae (figs. 1A-D at ResearchGate), and
Other endemic marine molluscs include
- Gibberula arubagrandis (BHL),
- Granulina plagula (BHL),
- Splendrillia stellae (GBIF),
- soldachi Cerodrillia arubensis (nl) (GBIF), and
- Eratoidea infera (GBIF).
Plants unique to Aruba include
- a cactus Melocactus stramineus (de)(iNaturalist) and the agaves
- Agave rutteniae (fhirt) and
- Agave arubensis (fhirt) (overheid.aw WM).
Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion
Bonaire National Marine Park (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.[4] E ta enserá e laman ront di e islanan Boneiru i Klein Bonaire for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di ref di koral, mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e laguna di Lac i Klein Bonaire.[5]
Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di Antias Hulandes. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di naturalesa legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan.
Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e Washington Slagbaai National Park. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di STINAPA Boneiru ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru.
Link eksterno
[editá | editá fuente]Fuente, nota i/òf referensia
|
Het Bonaire National Marine Park of BNMP is het oudste zeereservaat ter wereld. Het omvat de zee rond Bonaire en Klein Bonaire van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in 1979 ingesteld en omvat 2600 hectare koraalrif, zeegras- en mangrovevegetaties. Ook de lagune Lac maakt deel uit van het onderwaterpark.
In 1999 ontving het onderwaterpark de status van nationaal park van de Nederlandse Antillen. Het onbewoonde eilandje Klein Bonaire werd in 2001 als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met duikplaatsen die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers.
Brassavola nodosa heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species).
Banana shimaron (Myrmecophila humboldtii) ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber Epidendrum humboldtii. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género Myrmecophila.[1]
Origen i habitat
[editá | editá fuente]Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di Colombia y Venezuela y e islanan ABC. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di parke nacional di Christoffel, na zuidoost di Rincon y den e Parke Nacional Arikok.[2] Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.[3]
Descripcion
[editá | editá fuente]E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.[4] Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus.
Fuente, nota i/òf referensia
|
Kabana o Palma di Kòrsou (Sabal antillensis), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na Kòrsou. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.[1] Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo Sabal mauritiiformis i Sabal causiarium. Inisialmente e espesie Sabal antillensis a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i Boneiru, pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo Sabal lougheediana.[1]
Distribushon
[editá | editá fuente]E kabana ta un úniko palma endémiko di e isla di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di Seru Kristòfel. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.[2] Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i Parke Nashonal di Sint Kristòfel na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto.
Deskripshon
[editá | editá fuente]E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.[3] E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.[4] En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.[2]
Link eksterno
[editá | editá fuente]- DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten, Youtube video (2021)
Fuente, nota i/òf referensia
|
Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio.
Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.[1]
cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.[2] Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark.

Cereus repandus ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae.
E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.[3]
De appelcactus[4] (Cereus repandus) is een grote zuilcactus die 10 tot 12 meter hoog kan worden.
De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige Nederlandse Antillen wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire kadushi genoemd en op Aruba breba. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.[5]
De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.[4]
Galeria
[editá | editá fuente]- Op Aruba
- Op Aruba
- De stekels
- Bloemknop in Hong Kong
Link eksterno
[editá | editá fuente]Fuente, nota i/òf referensia
|
Referensia
|
Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata
[editá | editá fuente]- vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma
- aanvullen voor Papiamentse lemma
ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki Shimarucu. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.[1] Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “Malpighia Emarginata” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea.
Referensia
|
Oreaster Reticulatus
DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). [1]
| Fuente, nota i/òf referensia |