Jump to content

Zeekát buladó

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
(Bo a yega aki pa via página Zeekát pia largu)
 E artíkulo aki ta skirbí na ortografia di papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.
Zeekát buladó
Status di IUCN: No menasa (2015)[1]
Zeekát buladó na Bari Reef, Boneiru
Clasificacion taxonomico
Troncon:
Clase:
Orden:
Myopsida
Loliginidae
Sepioteuthis
Especie
Sepioteuthis sepioidea
(Blainville, 1823)
Sinonimo
  • Loligo sepiacea Blainville, 1824
  • Sepia affinis d'Orbigny, 1826
  • Sepia officinalis jurujubai Oliveira, 1940
  • Sepioteuthis biangulata Rang, 1837
  • Sepioteuthis ehrhardti Pfeffer, 1884
  • Sepioteuthis occidentalis Robson, 1926
  • Sepioteuthis ovata Gabb, 1868
  • Sepioteuthis sepiacea Blainville, 1823
  • Sepioteuthis sloanii Gray, 1849
Imagen riba Wikimedia Commons Wikimedia Commons
Zeekát buladó riba Wikispecies Wikispecies
WoRMS
[Edita Wikidata] · [Manual]

Zeekát buladó òf Zeekát pia largu (Sepioteuthis sepioidea) ta un espesie di sekat den e famia Loliginidae.

Taksonomia

[editá | editá fuente]

E nòmber sientífiko di e espesie a wòrdu publiká na 1823 komo Loliga sepioidea pa Henri Marie Durotay de Blainville.[2]

S. sepioidea hopi biaha ta wòrdu konfundí ku e famia Sepiidea, pa e alanan grandi ku ta ekstendé pa un gran parti kantu di e mantel. Adishonalmente, e kurpa ta mas anchu ku otro sekatnan, kua ta kontribuí mas ainda na e similaridat aki.[3]

E nòmber sientífiko tambe ta reflehá e similaridat aki. E elemento "sepio" (kua ta aparese den e genero i nòmber spesifiko) ta referí na e Sepiidea di genero Sepia, miéntras ku "-teuthis" ta indiká ku e animal ta un sekat.[3]

Distribushon i habitat

[editá | editá fuente]

S. sepioidea ta wòrdu hañá den parti wèst di Oseano Atlántiko, entre Florida te na e kosta pa nort di Sur Amérika. Normalmente, S. sepioidea ta wòrdu hañá den awanan kanto di kosta poko hundu, spesialmente denter i rònt di ref di koral.[4]

Deskripshon

[editá | editá fuente]

Bou di kondishon normal, S. sepioidea ta eksponé un mancha di koló brùin na e banda dorsal (direkshon di lomba) i un koló mas kla, blanku, na parti ventral (direkshon di barika). S. sepioidea ta kapas di kambia koló, patronchi, i tekstura di kuero, pa komuniká i kamuflá.[4]

Komportashon

[editá | editá fuente]

Alimentashon

[editá | editá fuente]

S. sepioidea ta yag riba bestianan marino chikitu, manera kabaron. E sekat ta kapturá e prooi ku dos tentakel largu ku e puntanan formá komo un klòp, i ta ranka esaki den direkshon di e boka. E prooi ta wòrdu konsumí ku yudansa di un struktura duro, den forma di un pik.[4]

Sosialisashon

[editá | editá fuente]

Normalmente, ta observa S. sepioidea den un skol. E skolnan aki ta forma pa individuonan di tamaño i etapa di desaroyo similar.[4]

Un karakerístika notabel di S. sepioidea ta su abilidat pa simultaneamente reflehá diferente patronchi na ambos banda di e kurpa. Esaki ta permiti un macho pa señala agreshon pa ku un rival di un banda, miéntras ta basilá un embra na e otro. Interakshonnan entre machu rival por eskalá den eksposishon impreshonante, inkluso patronchi kontrasta di zebra.[3]

Reprodukshon

[editá | editá fuente]

Meskos ku otro espesie di sekat, S. sepioidea ta reprodusí solamente un biaha den nan bida. Despues di pone webu i kuido paternal, e adultonan ta muri.[4]