Jump to content

Dam

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
dam
Supkategoria dibarrier structure, infrastruktura, obstacle, architectural structure, hydraulic structure Editá
Model itemSaint Petersburg Dam, Aswan Dam Editá
Category for the view from the itemCategory:Views from dams Editá

Un dam ta e baricada o barera cu ta blokia o stop e fluho di awa, formando un curpa di awa manera un plas di awa. Generalmente, damnan ta sirbi pa retene awa, pero tambe e por ta destina pa domina e awa, cambia su curso o pa captura pisca. Algun ehempel di uzo di dam ta den caso di dempelmento di tereno, generacion di energia pa industria minero, construccion di caminda, irigacion di tereno agricultural, control di e nivel di awa den riu, suministracion di awa di bebe y pa uso recreativo. Pafo di Europa, 20% di e damnan ta ser uza pa generacion di energia, mientras denter di Europa esaki ta yega te 70%.[1]

Damnan natural ta wordo traha pa algun sorto di bestia y damnan pa controla awa ta ser traha door di hende. Actualmente (2024) e dam di mas halto na mundo ta e dam Jinping-I na riu Yalong na China, cu un haltura di 305 meter, surpasando e Nurek Dam di 300 meter. [2]

Dam Nurek na Tajikistan.
Dam di Cashero na Aruba.

Caribe Hulandes

[editá | editá fuente]

Usualmente na Caribe Hulandes ta uza damnan natural pa colecta awa. Door di colecta awa den dam ta preveni cu e awa di yobida ta keda para sin uso. E awa colecta ta wordo incorpora den e sistema di cultura di cunukero. Aruba tin mas di 80 dam natural, di cual algun ta cay den terenonan priva y/o no den uzo.[3] E ta esencial pa mantene e damnan aki pa preveni inundacion y contaminacion di awa. Esaki ta inclui tambe cu den temporada seco mester percura pa e damnan aki keda limpi di matanan cu ta crece hopi grandi.