Kultura

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
kultura
kònsèpt
Supkategoria dipattern of behavior Editá
Nòmber duná dicult, Ur Editá
Geografiacultural geography Editá
Karakterisá pacultural universal Editá
Historiacultural history Editá
Manifestation ofmore, social norm Editá
Praktiká paculture personality Editá
Pinturanan indjan (petroglifo) na kueba di Fontein, Aruba

Kultura ta e manera ku hende ta sosial ku otro hende. E manera ku hende ta sosialisá ku otro hende, forma famia, forma grupo i organisá aktividat. Kultura ta tambe e manera ku hende ta atendé i komuniká ku nan alrededor. E manera di sosialisá ku hende ta keda hasí den kuadro di norma, balor, idea, idioma, regla i kreensia. A base di esaki nan hende por husga otro, pensa, duna opinion i tuma un desishon. E kultura aki (manera di ta sosial ku otro) a krese segun tempu i ta mará na kambionan konstante. E interakshon aki tin pa resultado ku hende a kuminsá krea nan propio kosnan (produkto) pa por biba di dje òf pa hasi nan bida mas fásil. Tin sigur ku tur loke ta hasi bida mas klarifiká ta trese tambe sierto fasilidat den bida diario. Hende a produsí ayera, awe i mañan pa hasi bida mas fásil i klarifiká. Tur esaki nan ta forma un parti di kultura.

Ekspreshonnan kultural[editá | editá fuente]

Kultura no ta solamente un arte. Pero kultura ta tur kos ku hende ta produsí den bida diario. Nan ta kosnan material òf no material. Pues bou di ekspreshonnan kultural ta kai;

Pues kultura no ta solamente arte, sino tur kos ku hende ta produsí den nan bida diario pa hasi bida mas fásil i klarifiká.