Arte

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.

arte
academic major, essentially contested concept, disiplina akadémiko, field of work, economic sector, matter
Supkategoria direcreation Editá
Parti dikultura, arts Editá
Product or material produced or service providedobra di arte Editá
Studiá paart history, art practice, sociology of art, art Editá
Hashtagart, Kunst, artwork Editá
Karakterisá paart genre, art style, tipo di arte, Classificatory disputes about art Editá
Historiahistory of art Editá
Praktiká paartista, art writer Editá
Mastodon instance URLhttps://mastodon.art, https://sunny.garden Editá
Etikèt na Stack Exchangehttps://stackoverflow.com/tags/art Editá
Robes ariba: “self-portrait” pa Vincent van Gogh, Rechts ariba: figura traha pa un artista Chokwe, Drechi abou: “Nacimento di Venus” pa Sandro Botticelli y Links abou: statua di un leon Shisa
Obra di arte visual “Catedral di Sumpiña” di Herman van Bergen na Willemstad, Corsou

Arte ta un producto di actividad humano cu ta envolvi e uzo conciente di imaginacion creativo pa expresa proficiencia tecnico, bunitesa, poder emocional y ideanan di concepto.

Generalmente no tin un acuerdo pa locual ta e definicion di arte y e pensamentonan ta cambia mientras tempo ta pasa. E tres sectornan clasico di arte visual ta pintura, escultura y arkitectura. Teatro, baile y otro forma di actuacion, y tambe literatura, musica, fotografia, cinematografia y otro media manera media interactivo ta inclui den e definicion global di loke ta encera e artenan.

Prome cu siglo 17 e palabra arte tawata referi na cualkier abilidad y specialisacion superior y no tawata diferencia entre artesania y ciencia. E uzo moderno di e palabra arte despues di siglo 17, caminda teniendo consideracion cu e estetica ta di gran importancia, e arte fini ta separa y ta distingui su mes di abilidadnan adkiri en general manera arte decorativo of arte aplica.

E naturalesa di arte y conceptonan relata cune, manera creatividad y interpretacion ta wordo explora den un sector di filosofia yama estetica. E obranan di arte ta wordo studia den campo profesional bou critica di arte y historia di arte.

Sorto di arte[editá | editá fuente]

  • Arte auditorio (expresion door di haci zonido): musica y canta.
  • Arte actuamento/ dramatico (expresion door di uza curpa): baila, canta, actua
  • Arte bunita (expresion door di traha algo bunita of apela emocion den dje): poesia, scritura (literatura)
  • Arte culinario (expresion door di traha smaak of gusto): cushina
  • Arte mecanico (expresion door di construi obheto of structura): arkitectura

Definicion[editá | editá fuente]

Ta bisa cu arte ta un producto of articulo cu ta haci e intencion pa stimula e sentidonan humano, manera e mente humano y tambe spirito. Un trabou di arte ta normalmente husga door con hopi ta impresiona hende, e cantidad di hende cu por relata cu ne y con hopi hende ta apreci'e. E prome y mas amplio sentido di arte kemen 'aregla' of 'haci'. Den e sentido aki, arte ta crea ora un hende ta haci cos haya den mundo y ta diseñ'e nobo of form'e of ta crea colo hunto cu otro den un cuadro pa haci un imagen of simplemente pa haci un diseño bunita of un diseño interesante.

Arte tambe por wordo crea door di expresiona un emocion. E artista por sinti cierto emocion y ta sinti cu no tin otro manera pa expres'e door di crea algo significante p'e. En realidad mayoria di e creacionnan artistico ta pa e artista mes na luga pa e publico. Aunke si e publico ta conecta c'e emocion tambe, or'ey e obra di arte ta bira un exito publicamente.

Historia[editá | editá fuente]

Pintura indjan den cueba na Fontein

Tin escultura, pintura di cueba, pintura di piedra y petroglifo di e era Upper Paleolithic mas cu 35.000 aña atras. Tur e gran civilacion bieu manera Antiguo Egipto, India, China, Grecia, Roma of Arabia a wordo haya trabou di arte y estilo di arte. Den tempo medieval mayoria di arte a bin di Europa cu mustra historia biblico den pintura, glas getint y mosaico tegel y di muraya. Esun di arte Islamico tawata diseño geometrico, caligrafia islamico y arkitectura. Na India y Tibet e enfasis tawata escultura pinta, baile y pintura religioso.

Detaye di e pintura "Monalisa" di Leonardo da Vinci

Na China arte tawata inclui jade carving, obranan brons, ceramica, poesia, caligrafia, musica, pintura, teatro y ficcion. Tin masha estilo artistico di China cu a haya nomber di e dinastia Chines cu tabata na mando.

Na Europa despues di tempo medieval a bin Renaissance cu kiermen 'bolbe nace'. Hende a redescubri ciencia y arte cu tawata permiti pa pinta tema basta cu no tawata tema religioso. Hende manera Michelangelo y Leonardo da Vinci a pinta pintura religioso y tambe por a pinta estilo mitologico. E artistanan aki tambe a inventa e perspectiva linear, na unda cos di un distancia por wak chikito mientras cu cos di cerca ta grandi. Esaki tawata nobo, paso e hendenan di tempo medieval tawata pint'e cerca y nan tawata overlap nan na otro. Na final di 1800, artista di Europa a crea pintura di modernidad manera clasicismo, romanticismo, realismo, y impresionismo. Den siglo 20 tawata inclui expresionismo, fauvismo, cubismo, dadaismo, surrealismo, y minimalismo.

Objectivo[editá | editá fuente]

Den cierto comunidad, hende ta kere cu arte ta pa hende cu a hacie, manera Indigenous Aboriginal Australian Art. Nan ta kere cu e hende mes a pone nan mesun 'talento' den dje. Den punto di bista aki, arte ta propiedad di e artista. Den otro comunidad, hende ta kere cu arte no ta pa hende. Nan ta pensa cu nan a pone nan capital social den e artista y e obra di artista. Den e punto di bista aki, e comunidad ta un colectivo cu a traha arte door di e artista.

Funcion di arte[editá | editá fuente]

  • Funcion cognitivo

Trabou di arte ta laga nos sa over di kico e autor sa y tambe over di kico rond di e cos tawata.

  • Funcion estetico

Trabou di arte ta mas of menos harmonico y ta trece placer, un sensacion di beyesa.

  • Funcion pronostico

Tin artista cu ta pinta loke nan ta mira pa futuro y tin di nan tin rason.

  • Funcion recreacion

Arte ta pone nos pensa riba dje; no over di realidad, anos tin e resto

  • Funcion di balor

Kico e artista a duna balor? Ki obheto e tawata gusta/no tawata gusta den e actividad humano. En general ta mustra masha cla mes cu bo por wak e den e obra di e artista.

Link externo[editá | editá fuente]