Jump to content

Santanero

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
Santanero
Nòmber sientífikoLeptodeira bakeri Editá
Kategoria taksonómikoespesie Editá
Takson superiorLeptodeira Editá
IUCN conservation statusLeast Concern Editá
Santanero di Paraguana

Santanero (Leptodeira bakeri)[1], ta un especie di colebra di e genero Leptodeira cu ta pertenece na e famia di Dipsadidae. El a wordo describi pa prome biaha na 1936 dor di Ruthven.[1]

Distribucion y habitat[editá | editá fuente]

E especie aki ta ser haya riba e isla di Aruba y na Venezuela, riba e peninsula di Paraguaná, situá den estado Falcón.

Na Aruba su presencia ta tur caminda. E ta gusta un ambiente humedo y pesey ta aparece hopi serca di dam den temp'i awacero, den mondi, hofi i curanan.[2]

Na Aruba e especie ta protege pa ley.[3]

Etimologia[editá | editá fuente]

E especie aki a ricibí su nòmber na honor di e zoologo Mericano, Horace Burrington Baker (1889-1971) cu tabata e persona cu a colecta e prome especie. E nomber Latin ta Leptodeira bakeri of Leptodeira annulata bakeri. Na Venezuela santanero ta yama sapa of falsa mapanare.[4] Su nomber na Hulandes ta ‘Baker’s kattenoogslang’ y na Ingles ‘Baker's cat-eyed snake’, ‘Aruba cat-eyed snake’ of ‘Paraguanan cat-eyed snake’.

Descripcion[editá | editá fuente]

E especie tin e curpa fini, no mas diki cu un duim. E por yega 50 te cu 70 centimeter di largura; e midi averahe di un embra adulto ta 59.1 cm incluyendo 14 cm pa e rabo. E cabes tin skama grandi color scur y e rabo ta caba den un punta.[5] Riba su lomba tin un patronchi cu ta alterna entre color bruin cla y bruin scur. E bariga ta color cla te blanco y no tin patronchi. Su pupila di wowo ta vertical (manera un pushi). E colebra ta tímido y no ta agresivo. Sinembargo, e tin djentenan grandi na e parti tras di su boca y veneno suave cu no ta peligroso pa hende. E veneno si por paralisa lagadishi chikitu y sapo, haciendo e santanero e unico especie na Aruba cu inmunidad contra e veneno di e sapo invasor.[5]

Durante dia e colebra ta sconde bou di blachi, potchi mata y piedra. E ta subi tur caminda, tambe riba cadushi y den palo.[2] Anochi e ta mas aktivo ora e sali pa busca cuminda. E ta come sangura, sapo, insecto y lagadishi.

Link externo[editá | editá fuente]