Aeropuerto Internashonal di Boneiru

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
Aeropuerto Internashonal di Boneiru
PaisHulanda Editá
Situá naKralendijk Editá
Koordinato geográfiko12°7′52″N 68°16′7″W Editá
Apertura ofisial1945 Editá
Place served by transport hubBoneiru, 2019 Bonaire general election Editá
Wèpsait ofisialhttp://www.bonaireinternationalairport.com/index.php Editá
State of usein use Editá
Runway10/28 Editá
IATA airport codeBON Editá
ICAO airport codeTNCB Editá
Map

Aeropuerto Internashonal di Boneiru of Flamingo Airport, ofisialmente Bonaire International Airport (IATA: BON, ICAO: TNCB), ta e aeropuerto internashonal di Boneiru, isla situá den Hulanda Karibense. Komo ku turismo ta un fuente importante di entrada, e aeropuerto ta wòrdu usá intensivamente. E ta awendia e aeropuerto mas grandi na Hulanda Karibense i e di kuater aeropuerto sivil mas grandi di Hulanda.[1] Despues di Queen Beatrix International Airport na Aruba, Aeropuerto Internashonal Prinses Juliana na Sint Maarten i Curaçao international Airport na Kòrsou e ta e di kuater aeropuerto mas grandi den Karibe Hulandes.

Historia[editá | editá fuente]

Aeropuerto bieu[editá | editá fuente]

E promé aeropuerto di Boneiru tabata un pista di aterisahe simpel i tabata situá na Tra'i Montaña (serka di Subi Blanku) na sentro di e isla i tabata kana tras di e kaminda di outo aktual entre Kralendijk i Rincon. E noshon "aeropuerto" tabata un ekspreshon muchu bunita pa e fasilidatnan ku a konstruí e tempu ei. Nan tabata nada mas ni nada menos ku un pista i un lugá kubri ku dak. Sinembargo, aki tabata e kuminsamentu modesto di aviashon riba e isla na 1936. E promé trabounan pa e 'aeropuerto' aki a kuminsá dia 23 di sèptèmber 1935. Originalmente lo a traha un pista di aterisahe mas largu, pero a resultá imposibel pa traha un pista mas largu ku 475 meter, pasobra e parti ost di e tereno tabata hopi abou. Un parti di e tereno mester a ser traha, i esei tabata eksaktamente kaminda e avion lo a dal tera ora di aterisa i na kua e lo a subi. E área aki tabata abarká mas di 100 meter di e pista di aterisahe ku mester a ser fortifiká ku un meskla di santu i piedra natural.

Dia 9 di mei 1936, West India Company di KLM a ehekutá un promé vuelo di prueba ku un vuelo for di Kòrsou. Pa e vuelo aki a skohe pa e 'Oriol', un avion ruman di e 'Snip'. Komo ku e vuelo di prueba aki tabata un éksito (un momentu históriko), a inisia vuelonan regular desde 31 di mei di e mesun aña.

Aeropuerto nobo[editá | editá fuente]

Aeropuerto "Flamingo Airport" (1947)

Despues di e tempu akí a bini e Guera Mundial II. Den e di dos mitá di aña 1943, sòldánan merikano a yega Boneiru. Durante nan presensia a resultá nesesario pa muda e aeropuerto i nan komandante a pèrmití pa konstruí un aeropuerto nobo. Durante e presensia di e ehérsito merikano na e kampamentu Tanki Maraka, na desèmber 1943 a kuminsá ku e konstrukshon di un pista di aterisahe nobo na e lugá kaminda e aeropuerto aktual ta situá i na 1945 e aeropuerto nobo ku e nòmber 'Flamingo Airport' a wòrdu habri. Esaki tabata un progreso. Un edifisio chikitu di aeropuerto a surgi den forma di un kasita ku tabata adekuá pa e kantidat di pasahero di e tempu ei. Trabounan di konstrukshon pa renobashon di e pista a kuminsá na fin di 1953 i a keda kompletá na 1955. E pista di aterisahe a wòrdu ekstendé diferente bia. Na 1960, e tabata 1430 meter largu i 30 meter hanchu. Varios partido interesá a insistí pa ekstendé e pista mas ainda pa asina por tin vuelo charter direkto for di Merka. Na 1964 e servisio di liña regular interinsular di e West-Indische Bedrijf, despues ku esaki a kambia di nòmber, a keda asumí pa Antilliaanse Luchtvaart Maatschappij ku for di e momentu ei a kuminsá bula entre Boneiru i Kòrsou.

Wak tambe[editá | editá fuente]