Ciro Abath
- E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Ciro Abath | |
---|---|
![]() | |
Nòmber i Fam | Ciro Abath |
A nase | 1954 na Aruba |
Nashonalidat | Hulandes |
Tereno | Ceramica Escultura Media nobo |
Estudio | Academia di Arte Visual na Tilburg, Hulanda |
Wèpsite | terrafusearuba.com |
Ciro Abath (Aruba, 1954) ta un ceramista y artista visual Arubano.
Biografia[editá | editá fuente]
Di 1972 pa 1978 Abath a studia na Academie voor Beeldende Vorming na Tilburg.[1] Despues el a sigui diferente tayer, entro otro na Salzburg, New York y Istanbul y a pasa un periodo largo di trabou na e "Europees Keramisch Werkcentrum" na Den Bosch. Desde 1978 e ta docente di arte plastico na Colegio Arubano.[2] Na 2008 Abath ta lanta Terrafuse cu ta organisa curso y realisa obhetonan cu e meta pa stimula e arte di glas y ceramica na Aruba. E studio aki e ta comparti hunto cu su casa Marian Abath-Nieskens, artista di glas.
Como artista Abath ta specialisa den composicion ceramico y obranan espacial tres dimensional, ehecuta entre otro den brons, plata, messing y hilo di metal. Su obranan ta toca temanan di simbolismo, historia y mitologia ademas di ta manifesta e influencia di e naturalesa Arubano.[3] Piedra, cocolishi y animalnan (entre otro cangreu, dori y lagadishi) ta hunga un rol importante den su iconografia.[1] Abath a exhibi su instalacionnan na varios exhibicion internacional, manera Museo del Barrio (New York), Perez Museum (Miami), Museum de Fundatie (Zwolle) y Karibische Kunst Heute (Kassel, Alemania).[2][4] Tambe ela representa Aruba na e XXIII Biennale di São Paulo y e VII Biennale di Havana.

Na Aruba ta encontra algun di su obranan den espacio publico; entre otro e escultura Desert Fruit den hardin di escultura na Aeropuerto Internacional Reina Beatrix (2012), estatua di Padu Lampe, Rufo Wever y Lio Booi riba Plaza Padu (2017), estatua Señora Justicia riba Plaza Alameda, escultura Ey Serca na entrada di Aruba Bank na Hato y busto di Papa Juan Pablo II dilanti misa Pro Catedral San Francisco (2021).

Fuente, nota i/òf referensia
|