Konsiderá komo un di e promé empiristanan britániko, siguiendo e tradishon di Francis Bacon, Locke ta igualmente importante pa e teoria di e kontrakt sosial. Su trabou a afektá e desaroyo di epistemologia i filosofia polítiko. Su eskrituranan a influensiá Voltaire i Jean-Jacques Rousseau, i hopi pensadó di e Ilustracion eskoses, i tambe e Revolushonarionan merikano. Su kontribushon na republikanismo klásiko i teoria liberal ta reflehá den e Deklarashon di Independensia di Merka.[4] Na nivel internashonal, Locke su prinsipionan polítiko-legal ta sigui tin un influensia profundo riba teoria i praktika di un gobièrnu ku representashon limitá i riba protekshon di derechi i libertatnan básiko bou di e estado di derecho.
↑Hirschmann, Nancy J. (2009). Gender, Class, and Freedom in Modern Political Theory. Princeton University Press, Princeton, p. 79.
↑Sharma, Urmila (2006). Western Political Thought. Atlantic Publishers, Washington, p. 440.
↑Korab-Karpowicz, W. Julian (2010). A History of Political Philosophy: From Thucydides to Locke. Global Scholarly Publications, New York, p. 291.
↑Carl L. BeckerBecker, Carl Lotus (1922). The Declaration of Independence: a Study in the History of Political Ideas. Harcourt, Brace]], New York, p. 27.