Jump to content

Sida

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Sida
Sida
Clasificacion
Specialidad malesa infeksioso
Codificacion
ICD-11
ICD-10
1C62.3
B20
OMIM 609423
DOID 635
MedlinePlus 000594
MeSH D000163
[Edita Wikidata] · [Manual]

Sida (Sindrom di Inmuno Deficiencia Adkiri) of miho conoci mundialmente AIDS (Acquired Immune Deficiency Syndrome) ta un malesa transmiti sexualmente causa pa un retrovirus HIV.

Historia di Sida

[editá | editá fuente]

Malesa desconoci

[editá | editá fuente]

Na final di aña 70, inicio di aña 80 a plama un malesa no conoci na Merca y Europa. Inicialmente, e caracteristicanan di e malesa aki tabata, cu e resistencia di e persona infecta ta baha y cu nuebe for di dies pashent tabata homosexual y 98% tabata homber.

E tabata mustra manera un 'malesa homosexual', manera hopi corant a reporta, p'esey hende tabata papia den prome instante over di GRID (Gay-Related Immunodeficiency). Esaki a causa un stigma mundialmente, cu homosexualidad y e malesa aki ta conecta. Despues a resulta cu e indicacion aki no tabata corecto.

Riba su mes e stigma rond di e conexion entre relacionnan homosexual of homosexualidad tabatin un influencia grandi riba e epidemia di sida rond di mundo.

Den 1982 a bira cla cu uzado di droga y esnan cu ta sufri di hemofolia por haya e enfermedad aki tambe. Via transfusion di sanger cu sanger infecta cu e virus, tambe por pasa e infeccion. E malesa aki a haya un nomber prome cu e patogeno a wordo descubri: Acquired Immune Deficiency Syndrome.

Prevencion

[editá | editá fuente]

Actualmente tin un pildo riba mercado, PrEP, cu ta wordo uza pa preveni infeccion cu e virus. E pildo aki ta reduci e chance di haya e virus cu 99%. [1] Na Hulanda ta ofrece e pildo aki na personanan cu ta core mas riesgo pa haya sida.[2] PrEP no ta preveni infeccion cu otro malesanan transmiti sexualmente.

Caribe Hulandes

[editá | editá fuente]

E stigma di sida tin influencia te awendia tambe riba pashentnan di e islanan den Caribe Hulandes, unda cu nan ta experiencia discriminacion na trabou, ora di busca seguro di bida y den nan bida personal.[3]

Diferente estudio cientifico a determina cu e stigma rond di e enfermedad aki ta forma un barera cu ta preveni hendenan pa actua riba prevencion of pa busca tratamento unabes cu nan wordo diagnostica cu e enfermedad. [4] Ademas di esey, hendenan cu ricibi e diagnosis aki y comparti esaki cu hendenan rond di nan, ta sinti nan mes exclui door di nan famia y amistadnan.

Un encuesta haci recientemente na Aruba a mustra cu e hendenan infecta cu e virus mas di mita di ta warda hopi tempo prome cu busca tratamento.[5] Esaki tin un efecto negativo riba e prognosis di e enfermedad y nan posibilidadnan pa biba un bida largo y saludabel, locual ta posibel si cuminsa tratamento trempan.

Pa loke ta trata e pildo PrEP Aruba, Boneiro y Corsou ta carece di un infrastructura pa informa y duna acceso na e pildo aki, aunke tin casonan di pashentnan cu a haya e pildo bou di propio iniciativa, via hospital. [5]