Sida
- E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Supkategoria di | human immunodeficiency virus infectious disease, acquired immunodeficiency, sexually transmitted infection, disease |
---|---|
Fecha inisial | 1959 |
Has cause | HIV |
Ta kousa | death from AIDS-related complications |
Time of discovery or invention | 1981 |
Location of discovery | Estadonan Uni di Merka |
Afflicts | Homo sapiens |
Health specialty | infectious diseases |
Medical examination | blood test, ELISEA, blotting, rapid antigen test |
Possible treatment | Antiretroviral therapie |
Anatomical location | T-lymphocytes |
Genetic association | PARD3B, DGKI, RXRG, TGFBRAP1 |
Handled, mitigated, or managed by | Antiretroviral therapie |
ICPC 2 ID | B90 |
NCI Thesaurus ID | C2851, C2851 |
Sida (Sindrom di Inmuno Deficiencia Adkiri) of miho conoci mundialmente AIDS (Acquired Immune Deficiency Syndrome) ta un malesa di caya causa pa un retrovirus HIV.
Historia di Sida[editá | editá fuente]
Malesa desconoci[editá | editá fuente]
Na cabamento di aña 70, inicio di aña 80 a plama un malesa no conoci na Merca y Europa. E caracteristica di e malesa aki tabata, ku e resistencia di e persona afecta a wordo infecta, nuebe for di dies pashent tabata homosexual y 98% tabata homber.
E tabata mustra manera un 'malesa di gay', manera hopi corant a reporta, p'esey hende tabata papia den prome instante over di GRID (Gay-Related Immunodeficiency). Despues e indicacion aki no tabata corecto. Den 1982 a bira cla ku uzado di droga y esnan ku ta sufri hemofolia por haya e enfermedad aki. Tranfusion di sanger ta mustra ku ta wordo infecta cu e malesa aki. E malesa aki a haya un nomber prome ku e patogeno a wordo haña: Acquired Immune Deficiency Syndrome.