Sida

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.

Sida
endemic disease, syndrome, pandemia, class of disease, symptom or sign
Supkategoria dihuman immunodeficiency virus infectious disease, acquired immunodeficiency, sexually transmitted infection, disease Editá
Fecha inisial1959 Editá
Has causeHIV Editá
Ta kousadeath from AIDS-related complications Editá
Time of discovery or invention1981 Editá
Location of discoveryEstadonan Uni di Merka Editá
AfflictsHomo sapiens Editá
Health specialtyinfectious diseases Editá
Medical examinationblood test, ELISEA, blotting, rapid antigen test Editá
Possible treatmentAntiretroviral therapie Editá
Anatomical locationT-lymphocytes Editá
Genetic associationPARD3B, DGKI, RXRG, TGFBRAP1 Editá
Handled, mitigated, or managed byAntiretroviral therapie Editá
ICPC 2 IDB90 Editá
NCI Thesaurus IDC2851, C2851 Editá

Sida (Sindrom di Inmuno Deficiencia Adkiri) of miho conoci mundialmente AIDS (Acquired Immune Deficiency Syndrome) ta un malesa di caya causa pa un retrovirus HIV.

Historia di Sida[editá | editá fuente]

Malesa desconoci[editá | editá fuente]

Na cabamento di aña 70, inicio di aña 80 a plama un malesa no conoci na Merca y Europa. E caracteristica di e malesa aki tabata, ku e resistencia di e persona afecta a wordo infecta, nuebe for di dies pashent tabata homosexual y 98% tabata homber.

E tabata mustra manera un 'malesa di gay', manera hopi corant a reporta, p'esey hende tabata papia den prome instante over di GRID (Gay-Related Immunodeficiency). Despues e indicacion aki no tabata corecto. Den 1982 a bira cla ku uzado di droga y esnan ku ta sufri hemofolia por haya e enfermedad aki. Tranfusion di sanger ta mustra ku ta wordo infecta cu e malesa aki. E malesa aki a haya un nomber prome ku e patogeno a wordo haña: Acquired Immune Deficiency Syndrome.