Dia di Labor
- E artíkulo aki ta skirbí na papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.
Supkategoria di | dia di fiesta i konmemorashon |
---|---|
Ta konmemorá | empleado, obrero, trabou |
Intangible cultural heritage status | National Inventory of Living Heritage in Finland |
Dia di aña | 1 di mei |
Hashtag | LaborDay, Первомай |
Described at URL | https://wiki.aineetonkulttuuriperinto.fi/wiki/Ty%C3%B6v%C3%A4en_vappu, https://wiki.aineetonkulttuuriperinto.fi/wiki/Workers%E2%80%99_Labour_Day_on_May_1, https://wiki.aineetonkulttuuriperinto.fi/wiki/Arbetarnas_valborg |
Dia di Labor (tambe konosí komo Dia di Obrero of Dia (Internashonal) di Trahadó) ta un dia di fiesta ku ta kai anualmente den mayoria di pais riba dia promé di mei. E ta e dia ku ta konmemorá tur baluarte ku a lucha pa mehorá kondishonnan di trabou i duna balor na sindikatonan di tur sektor. For di 1817, e empresario ingles Owens a boga pa un dia di trabou di 8 ora so. Na 1884 e "Federation of Labor", un konfederashon sindikal merikano, ta pasa un resolushon i for di mei 1886 a introdusí e lei ku un dia di trabou ta 8 ora i tabata selebrá dia di obrero. Na Oropa a dura te 1890 pa selebrá Dia di Labor. Kasi tur pais oropeo, ku eksepshon di un par, entre nan Hulanda, ta selebrá e dia festivo akí riba 1 di mei.
Na Aruba, Kòrsou, Boneiru i Sint Maarten, Dia di Labor ta wòrdu selebrá riba dia promé di mei i ta ofisialmente un dia liber.[1] Esei ta enserá ku un trahadó ku traha riba e dia akí tin derecho riba èkstra kompensashon.
-
Stampia spesial di Antias Hulandes (1960), diseña pa Oscar Ravelo
Link eksterno[editá | editá fuente]
- * (en) Haymarket and Mayday
Fuente, nota i/òf referensia
|