Dividivi

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
E artíkulo aki ta skirbí na papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.

Dividivi
takson
Has usetanning agents Editá
Nomber kòrtikuC. coriaria Editá
Nòmber sientífikoCaesalpinia coriaria Editá
Kategoria taksonómikoespesie Editá
Takson superiorCaesalpinia Editá
Nòmber komundivi divi, Divi-divi, Dividivi Editá
BasónimoPoinciana coriaria Editá
GRIN URLhttps://npgsweb.ars-grin.gov/gringlobal/taxonomydetail.aspx?id=8282 Editá

Dividivi òf Watapana (Aruba) (nòmber sientífiko: Libidibia coriaria, sinónimo Caesalpinia coriaria) ta un palu ku ta pertenese na e famia Leguminosae ku ta nativo pa Mexico, Amérika Sentral, e region nort di Sur Amérika i e área karibense.[1] E ta endémiko riba tur seis isla hulandes karibense: Aruba, Boneiru, Kòrsou, Saba, Sint Eustatius i Sint Maarten.

Taksonomia i nòmber[editá | editá fuente]

Nikolaus Joseph von Jacquin tabata e promé persona ku a deskribí e espesie aki na 1763 i a duna e mata e nòmber Caesalpinia. Na 1830 Diederich von Schlechtendal a transferí e mata pa e geno nobo di Libidibia. No semper a aseptá e geno Libidibia i usualmente a atribuí e mata den e geno di Caesalpinia te ku investigashon sientífiko na filogenétika molekular (molecular phylogenetic) a pone e mata bèk den e geno di Libidibia.

Nòmber komún di e espesie ta inkluí divi-divi, cascalote, guaracabuya, guatapana, nacascol , tan yong i watapana.

Deskripshon[editá | editá fuente]

E dividivi no sa bira mas haltu ku 9 meter pa motibu ku su kresementu ta influensiá pa bientu di pasat ku ta dal den zona kostal habrí kaminda e palu aki ta krese. Den otro medio ambiente e mata ta krese bira un forma rondó pero ku un habrí bou di e parti mas haltu di e palu. E blachinan tin forma ku parse pluma i ta yama esaki 'geveerde bladeren' òf 'samengestelde bladeren'. Kada un blachi plumá grandi ta konsistí di 15 pa 25 par di blachi chikitu, di kua kada un ta midi 7mm di largura. E fruta ta un bonchi diki lorá di 5 cm di largura.

Uso[editá | editá fuente]

Ta saka un supstansia ku yama Tanin for di e bonchi hechu pa usa den produkshon di kueru. Un tipo di molekül ku ta isolá yama corilagin. Di akuerdo ku e database Ecocrop di FAO, e bonchi ta proveé tanin i un fèrf pretu ku ta usa den industria di produkshon di kueru i pa traha enk. Sa usa e bonchi tambe den remedi tradishonal. E palu duru koló skur sa usa den karpenteria. Tambe por planta e palu pa haña sombra. Kada palu por produsí 45-135 kilo di bonchi pa aña.

Kultura[editá | editá fuente]

Ta konsiderá Dividivi, ounke no tin un base hurídiko pa esaki, komo e palu nashonal di e Islanan ABC, kaminda antes su bonchinan tawata wòrdu exportá.[2][3] E palu ta fotogéniko i un atrakshon pa e industria di turismo riba e tres isla.[4]

Imagen[editá | editá fuente]