Prinzessin Victoria Luise

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
E artíkulo aki ta skirbí na papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.

Prinzessin Victoria Luise
Nòmber nativoPrinzessin Victoria Luise Editá
PaisImperio Alemán Editá
Koordinato geográfiko17°55′40″N 76°51′10″W Editá
PropietarioHamburg-Amerikanische-Packetfahrt-Actien-Gesellschaft Editá
ManufacturerBlohm + Voss Editá
Location of creationHamburg Editá
Shipping portHamburg Editá
Yard number144 Editá
Map

Prinzessin Victoria Luise tabata un barku di pasahero di Hamburg-America Line ku tabata e promé barku na mundu konstruí komo barku krusero. Na 1901 e tabata tambe e promé barku krusero pa hasi eskala na Willemstad, Kòrsou. E barku tabata den operashon entre 29 di yüni 1900 i 16 di desèmber 1906.

Historia[editá | editá fuente]

Na 1886 Albert Ballin a bira responsabel pa transporte di pasahero na e kompañía marítimo aleman HAPAG i a krese subi te den direktiva. El a nota ku Augusta Victoria, e barku bandera, tabata inaktivo durante e temporada di winter, komo e transporte di pasahero riba e ruta nort-atlántiko tabata baha pa motibu di mal tempu. Ballin a disidí di usa e barku pa un biahe krusero den Laman Mediteráneo na 1891, loke a resulta un éksito.

Na aña 1900 Ballin a duna e astiero aleman, Blohm & Voss, e enkargo pa traha un barku krusero, e promé den su sorto. E barku a wòrdu lansá na awa i batisá dia 29 di yüni 1900 bou nòmber di Victoria Luise, kende tabata e di shete yu i úniko yu muhé di e emperador aleman Wilhelm II di Prusia. E barku tabarin un peso di mas o menos 4,409 "gross register tons" (GRT) i un largura di 150 meter, i tabata parse mas tantu un yate grandi ku un barku di pasahero. E tabata pintá kompletamente blanku i tabatin dos master i dos chimenea. E punta patras di e barku tabata rondo i e kabes tabata rikamente dorná terminando den un figura di e prinsesa aleman.

Dos pasahero riba dèk
Menu na 1901

Prinzessin Victoria Luise tabata destiná komo krusero pa biaheronan riku. E tabatin 120 kabina den promé klase luhosamente mueblá. E pasaheronan por a usa un sala kómodo pa kombersa, un komedor ku un galeria di arte, un sala di gimnasia, un biblioteka, un salon pa huma, tres dèk pa kaminata, un sala di baile i un kamber skur pa desaroya potrèt. Músikonan tabata perkura pa entretenimentu nesesario. Den e hafnan kaminda tabata hasi eskala, tabatin prepará un programa di ekskurshonnan i biahenan.

E barku tabata navega den winter den Laman Karibe i den zomer den Kabo Norte. E promé biahe a kuminsá dia 5 di yanüari 1901 for di Hamburg via Boulogne-sur-Mer i Plymouth pa New York, yegando dia 17 di yanüari. Su promé biahe krusero tabata pa Karibe na yanüari 1901. Despues tambe tabatin biahenan krusero den Laman Mediteráneo, Laman Báltiko i e fjordnan norwedji.

Na regreso di su di seis biahe den Karibe, ku a kuminsa dia 12 di desèmber 1906, e barku a dal kontra e barankanan serka di e faro di Port Royal na Plumb Point, banda di Kingston, Jamaica dia 16 di desèmber ront di 9:30 anochi. Tur esunnan abordo a yega tera sano i salvo. Solamente kapitan H. Brunswig a komete suisidio, presunto pasobra el a komete e fayo lagando e barku bai riba e barankanan door di no a pidi pa un piloto i a konfundi dos faro. Dia 19 di desèmber e barku a wòrdu konsiderá un pèrdida ekonómiko i a keda desmantelá pa usa komo heru bieu.

Prinzessin Victoria Luise riba portada di e revista Scientific American.
Prinzessin Victoria Luise riba portada di e revista Scientific American.

Promé krusero na Kòrsou[editá | editá fuente]

Dia 26 di yanüari 1901, Prinzessin Victoria Luise a sali for di New York pa Karibe pa su promé biahe krusero ku 200 pasahero abordo. Despues di a pasa, entre otro, Port au Prince i La Guaira, el a yega Kòrsou dia 14 di febrüari. Esaki tabata e promé barku krusero ku a drenta bahia di Santa Ana.[1][2] E promé barkunan krusero na Kòrsou tabata mara na Kleine Werf den bahia di Santa Ana. Despues di esei e barku a bishitá Kòrsou regularmente, te ku 16 di desèmber 1906, ora el a aksidentá na Jamaica.[3] Agente di Hamburg-America Line na Kòrsou tabata Edwards Henriquez & Co.[4]

Link eksterno[editá | editá fuente]