Rusiano

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.

Rusiano
русский, русский язык 
Pronunsiashon: IPA: [ˈruskʲɪj jɪˈzɨk]
Papiá na:  Rusia (137,000,000)
 Ukrania (14,300,000)
Belarus (6,670,000)
 Uzbekistan (4,070,000)
 Kazakstan (3,750,000)
 Israel (750,000)
 Latvia (699,000)
 Kirguistan (482,000)
 Estonia (383,000)
 Moldova (381,000)
 Georgia (372,000)
 Lituania (218,000)
 Azerbaijan (122,000)
 Tajikistan (40,600)
 Polonia (21,900)
 Mongolia (4,000)
 China (2,940)

[1] 

Region: Oropa ost
Total papiadonan: 201,373,900; kon lenga materno: 171,428,900; kon di dos lenga: 29,945,000[2]
Famia di idioma: Indo-oropeo
 Balto-eslavo
  Eslavo
   Eslavo ost
    Rusiano 
Sistema di skibi: alfabet sirilico 
Status ofisial
Idioma ofisial di:  Rusia

 Belarus
 Kazakstan
 Kirguistan
 Uzbekistan
 Abkhazia
  Sur Osetia
  Transnistia

Regulá pa: Instituto di Lenga Rusiano,[3] den Academia Rusiano di ciencianan
Kódigonan di idioma
ISO 639-1: ru
ISO 639-2: rus
ISO/DIS 639-3: rus 
Paisnan ku ta papia ruso
 

Rusiano o idioma Ruso (русский язык), IPA: [ˈruskʲɪj jɪˈzɨk], ta un idioma Indo Europeo. E ta un idioma oficial na Rusia, Belarus, Kazachstan, Kyrgyzstan, Uzbekistan, Abkhazia, Sur Osetia y Transnistia. E ta un di e seis idioma oficial di e organisacion Nacionnan Uni.

Dialectonan[editá | editá fuente]

Dialectonan di nort
1. Dialecto di Arkhangelsk
2. Dialecto di Olonets
3. Dialecto di Novgorod
4. Dialecto di Viatka
5. Dialecto di Vladimir

Dialectonan sentral
6. Dialecto di Moskou
7. Dialecto di Tver

Dialectonan di sur
8. Dialecto Orel (di Don)
9. Dialecto di Ryazan
10. Dialecto Tula
11. Dialecto di Smolensk

Otro
12. Dialecto ruso di nort ku influensia bieloruso
13. Dialectonan di e estepenan y da Ukrania oriental
14. Dialecto di e estepenan ukraniano ku influensia ruso

E alfabet Rusiano[editá | editá fuente]

E idioma Ruso ta skirbi ku esaki version moderno di alfabet sirilico, ku ta uza 33 letra.

Vocalnan: А, Е, Ё, И, Й, О, У, Ы, Э, Ю, Я.

Consonantenan: Б, В, Г, Д, Ж, З, К, Л, М, Н, О, П, Р, С, Т, Ф, Х, Ц, Ч, Ш ,Щ, Ъ, Ь

А
/a/
Б
/b/
В
/v/
Г
/g/
Д
/d/
Е
/e/
Ё
/yo/
Ж
/ʐ/
З
/z/
И
/i/
Й
/j/
К
/k/
Л
/l/
М
/m/
Н
/n/
О
/o/
П
/p/
Р
/r/
С
/s/
Т
/t/
У
/u/
Ф
/f/
Х
/x/
Ц
/ʦ/
Ч
/sh/
Ш
/šč/
Щ
/ɕː/
Ъ
/-/
Ы
/i/
Ь
/◌ʲ/
Э
/e/
Ю
/iu/
Я
/ia/

Gramatica[editá | editá fuente]

Manera Latin y otro idioma rond mundo, ta uza un sort'i sistema den sustantivo, adhetivo y pronomber. E sistema aki ta un set di palabra unda nanta caba c'e proposito di e frase. Esey kemen cu e tin mas flexibilidad den e ordo di palabra. Den caso nominativo ta uza pa mustra cu un palabra ta e suheto di e frase. Den caso genetivo ta mustra propiedad. Den caso acusativo ta obheto directo. Esun di caso dativo ta obheto indirecto (algo cu ta wordo haci "na" algo).

Genero y number[editá | editá fuente]

Den idioma Ruso tin tres genero: masculino, femenino y neutral. Esun di masculino ta caba mas tanto cu consonante, e sustantivo neutral en general ta caba cu -ая of -яя, y nomber femenino ta caba cu -ый of -ий. Den plural ta actua tambe como di cuater genero. Ora ta bira plural, no ta duna muchu atencion, con tal cu e sistema ta concerni.

Adhetivo[editá | editá fuente]

Den idioma Ruso e adhetivo, cu ta describe algo, meste bay segun e palabra cu ta describi e genero y number. Den nominativo, e adhetivo cu ta describi e palabra femenino en general ta caba cu -ая of -яя. Loke ta describi palabra masculino en general ta caba cu -ый of -ий y loke ta describi palabra neutral en general ta caba cu -ое of -ее. Loke ta den plural en general e ta caba cu -ые or -ие. Nan ta cambia dependiendo di e frase/caso.

Link externo[editá | editá fuente]