Tambú
| Pais di orígen | Aruba, Kòrsou, Reino Hulandes |
|---|---|
| Instrumentation | tambu drum |
| Intangible cultural heritage status | Inventory Intangible Cultural Heritage in the Netherlands |
| Describi pa URL | https://www.immaterieelerfgoed.nl/en/tambu |
| Reference URL | https://www.immaterieelerfgoed.nl/en/tambu |
Tambú ta un instrumento musikal, pero tambe un género di músika, kanto i baile típiko, prinsipalmente Kòrsou, pero ku ta wòrdu interpretá tambe, ounke menos, na Aruba i Boneiru. Tradisionalmente, e músika di tambú ta ser toká i skuchá den temporada di fin di aña.
Origen
[editá | editá fuente]E orígen di tambú ta ligá ku e pasado di sklabitut: katibunan na Kòrsou tabata usa tambú komo un medio pa ekspresá nan disgusto i sufrimentu bou di opreshon di shon. Tambú tabata sirbi komo forma di protesta i alivio emoshonal. E tradishon aki a migrá ku katibunan prosedente di Kòrsou pa Boneiru, Aruba, Coro (Venezuela) i Puerto Rico. Te awendia, den e letra di e kantonan di tambú na Kòrsou, ta persistí e kostumber di reflehá riba e aña ku ta kaba, of ekspresá disgusto den manera krítiko pero kulturalmente akseptá.
Tambú moderno
[editá | editá fuente]Awendia, e género ta wòrdu toka den forma modifiká i mas moderno, usando algun otro instrumento na Boneiru, Aruba i Coro. Na Aruba, por distinguí tres ritmo prinsipal den tambú: e siya, e biento, i e punda.[1] Probablemente, e úniko grupo di tambú aktivo na Aruba te awor ta Sodo y Cuero, for di e bario di Brasil. Un exponente di e grupo aki ta Vicente Ras, kende a siña toka tambú for di su tata.[2]
Na 2012, e fotógrafo Catrien Ariëns di Amsterdam a traha un dokumental titulá Nochi no ke laga mi bai, ku ta mustra kon tambú, su kanto i baile, ta un parte importante di e identidad di Kòrsou. E dokumental ta eksplorá su orígen, su importansia kultural, i kon e tradishon ta ser transmití na e yu di Kòrsou.
Algun di e gruponan di tambú di mas konosí na Kòrsou ta Zojojo i su grupo i Grupo Trinchera. E legendario Nicolas Susana, mihó konosí komo 'Shon Cola', ta konsiderá komo e kantante mas influyente ku Kòrsou a produsí.
Lasonan musikal
[editá | editá fuente]E músika di dande, ku ta wòrdu toka na Aruba fin di aña, tambe ta famia direkto di tambú. E género di tumba, konosí den Aruba, Boneiru i Kòrsou, ta relashoná ku tambú di Kòrsou. Na Kòrsou, ta hasi distinshon den estilo mes, entre tambú weis largu i tambú telelele. Na Puerto Rico, e músika di tambú a evolushoná den loke awendia ta yamá bomba hulandes.

Herensia kultural inmaterial
[editá | editá fuente]Na novèmber 2016, tambù a wòrdu agregá na e inventario di herensia kultural immaterial di Hulanda (Inventaris Immaterieel Cultureel Erfgoed Nederland).
Den Bandariba, na e kas históriko 'Kas di Kaha', ta situá e 'Museo di Tambú Shon Cola'. E museo aki ta dediká na e historia di tambú na Kòrsou i su difushon pa Boneiru, Aruba, Las Tunas na Cuba, Coro na Venezuela, i Hulanda.
Link eksterno
[editá | editá fuente]- Ariens, Catrien (2012). "Nochi No Ke Lagami Bai / The Night Holds Me Back". https://www.youtube.com/watch?v=132MQ5lsdns. Dokumental tokante tambú, Youtube, durashon 52:21.
Bibliografia
[editá | editá fuente]- René Vicente Rosalia, Tambu : de legale en kerkelijke repressie van Afro-Curaçaose volksuitingen. Studie over tambú op Curaçao, de Antilliaanse muziek, dans, cultuur en geschiedenis, Zutphen, Hulanda: Walburg Pers, 1997, ISBN 9789060119877, 337 p.[3]
Fuente, nota i/òf referensia
|