Zika (keintura)
- E artíkulo aki ta skirbí na papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.
Supkategoria di | viral infectious disease, Zika virus infection, notifiable disease, mosquito-borne disease, disease ![]() |
---|---|
Causa | Zika virus ![]() |
Health specialty | infectious diseases, neonatology ![]() |
Symptoms and signs | fever, conjunctivitis, arthralgia, maculopapular rash, headache ![]() |
Medical examination | polymerase chain reaction, ELISEA, PRNT ![]() |
Possible treatment | symptomatic treatment ![]() |
Disease transmission process | mosquito borne transmission, vertically transmitted infection, sexually transmitted infection ![]() |
Hashtag | ZikaFever ![]() |
Has natural reservoir | hende, monkey, Aedes ![]() |
NCI Thesaurus ID | C128423 ![]() |
E vírùs di zika ta un enfermedat transmití pa sangura; entre otro e sangura di ‘gele koorts’ Aedes aegypti i sangura Aedes albopictus ku ta transmiti dengue i chikungunya . Ademas di haña e infekshon via sangura, sientífikonan a determiná ku por haña zika tambe via di sèks.[1] Den mayoria di kaso, e síntomanan di e vírùs (keintura di zika) ta relativamente suave. Mayoria di hende no tin síntoma mes. Sinembargo, entre tantu a keda probá ku un infekshon durante embaraso por afektá e yu den barika, kousando mikrosefalia.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a8/Zika_EM_CDC_20541.png/200px-Zika_EM_CDC_20541.png)
E vírùs ta konosí desde 1947, ora ela keda konstatá serka un makaku den selva di Zika na Uganda. E nomber di e vírùs ta derivá di e selva aki. Desde dekada 50 di siglo 20 e ta okuri na e paisnan denter di e faha di ekuator di Afrika te Asia. Di 2007 te 2015 e vírùs a plama den direkshon ost, krusando e Oceano Pasifiko i alkansando e kontinentenan di Amérika, inkluyendo Karibe.[2] Esaki a kondusi na e epidemia di zika na aña 2015-2016. Na 2015 Brazil a observá 2400 caso di mikrosefalia i 29 morto.
Fuente, nota i/òf referensia |