Dutch Caribbean Species Register

Dutch Caribbean Species Register | ||
---|---|---|
![]() | ||
Tipo | Database di biodiversidad | |
Idioma | Ingles (nombernan: multilingual) | |
Propietario | Naturalis Biodiversity Center | |
Fundacion | 2017 | |
Status | Activo | |
Website oficial | ||
[Edita Wikidata] · [Manual] |
Dutch Caribbean Species Register (Registro di Especie di Caribe Hulandes, DCSR) ta duna un resumen den forma digital di e biodiversidad presente na Caribe Hulandes. E website, bou maneho di Naturalis Biodiversity Center na Leiden, a habri na novèmber 2017. E ta dirigí na academico, autoridad di gobierno, consehero, periodista, administrador di naturalesa y laiconan interesa.

Colaboracion y participantenan
[editá | editá fuente]
DCSR ta un colaboracion di diferente organisacion, entre otro:
- Caribbean Netherlands Science Institute (CNSI)
- Dutch Caribbean Biodiversity Database
- Dutch Caribbean Nature Alliance (DCNA)
- Aruba Conservation Foundation
- STINAPA Boneiru
- CARMABI, Kòrsou
- Saba Conservation Foundation
- St. Eustatius National Parks Foundation
- Sint Maarten Nature Foundation
- Fundacion ANEMOON
Dutch Caribbean Species Registry ta conta cu diferente cientifico y fotógrafo, entre nan entomologo, politico, poeta y escritor Carel de Haseth, botánico André van Proosdij, biologo marino Bert Hoeksema, biologo insular Gerard van Buurt y botanico Tinde van Andel.
Contenido
[editá | editá fuente]E website ta duna informacion tocante especie y subespecie cu ta biba riba un òf mas isla di Caribe Hulandes. E informacion ta encera e nomber cientifico acepta (cu e autor) y caminda conoci, e nombernan na Ingles, Hulandes y Papiamento. Si ta necesario, ta duna sinonimo tambe.
Segun e sorto ta indica riba cua di e islanan e tin presencia: Aruba, Boneiro, Corsou, Sint Eustatius, Sint Maarten y/of Saba. Ta haci un distincion entre especienan cu ta nativo na e islanan y especienan cu a wordo introduci. Si ta necesario, ta indica e status di proteccion internacional. Pa cada isla por traha un resumen di e especienan existente na e isla ey, y por mustra imagennan cu eventualmente ta disponibel y e presencia riba e islanan via mapanan di distribucion.
Estadistica di registro
[editá | editá fuente]Un total di 9.835 especie a keda documenta den Caribe Hulandes. Di esakinan, 5.325 ta especienan marino, mientras cu 4.566 ta wordo haya den ambientenan terestre, di awa dushi, of awa brak. Adicionalmente, 559 di e especienan a wordo introduci.
Distribucion di especie ta varia entre e islanan. Aruba ta conta 2.454 especie, mientras cu Boneiro, incluyendo Klein Bonaire, tin 3.126 especie. Na Corsou y Klein Corsou a registra 5.261 especie. E isla di Saba ta conta 2.192 especie, y Sababank den cercania ta contene 840 especie. Sint Eustatius tin un total di 2.947 especie, mientras cu Sint Maarten ta registra 2.410 especie.
Nombernan di especie den DCSR ta disponibel den varios idioma. Tin 898 nomber Hulandes, 5.705 nomber Ingles, y 2.909 nomber na Papiamento.
E registro di DCSR ta inclui tambe un rango amplio di materia di sosten. Ta lista en total 1.581 referencia di literatura. Documentacion fotografico ta wordo suministra pa 69 fotografo, cu ta cubri 1.289 (sub)especie. E database ta contene en total 5.527 potret. Un total di 83 specialista a contribui na e identificacion y verificacion di especienan registra.[1]
Link externo
[editá | editá fuente]Referensia
|