Yubi Kirindongo

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
E artíkulo aki ta skirbí na papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.

Yubi Kirindongo
Pais di nashonalidatReino Hulandes Editá
Fecha di nasementu24 yanüari 1946 Editá
Okupashoneskultor, pintor Editá
DistinshonPremio Cola Debrot Editá
Wèpsait ofisialhttps://yubikirindongo.org/ Editá

Hubert Marcolino (Yubi) Kirindongo, tambe Jubi Kirindongo, (☆ 24 di yanüari 1946 na Willemstad)[1] ta un artista visual i eskultor di Kòrsou. E ta konosí pa su arte di resiklahe i ta ikono kultural di Kòrsou.[2]

Biografia[editá | editá fuente]

Kirindongo a nase na Kòrsou, yu di un mama soltero. Na 1965, na e edat di 19 aña, el a yega Oropa riba un barku di karga. Na Alemania, su talento pa dibuhá a wòrdu deskubrí pa e eskritor Hubert Fichte. Despues el a traha komo enfermero i komo bòksdó.[3] El a wòrdu enkarselá, tabata kasá i na 1976 a bolbe Kòrsou.[4]

Skultura "Mama ku Yu"
E promé di shete pilar di e monumento di e Rebelion Grandi di 1795 (2009)

Kirindongo a kuminsá komo pintor outodidakto, i na 1973 el a partisipá na un eksposishon den un misa na Den Haag; e tempu ei su trabou tabata ser yamá hopi prometedor. Despues di a regresá Kòrsou, e tabata traha artíkulonan di bumper di kromo i di otro materialnan di desperdísio sin mucho balor. Temanan mas prinsipal den obranan ta e libertat humano, e kondenashon i lucha kontra esklavitut, y e dunamento di bida nobo na algo ku ta parse di ta "morto".[2] Su influensia ta visibel tambe den e obranan di e artistanan Roberto Tjon-A-Meeuw i Giovanni Abath.[5]

Na añanan ochenta el a traha su mes kas y galeria, na Kòrsou.[6]

Kiridongo tabata e protagonista den e pelíkula Almacita di desolato (1986) di Felix de Rooy. Na 1997 el a risibí e premio Cola Debrot.[7] Den e promé mitar di 2014 museo Beelden aan Zee na Scheveningen a presentá un eksposishon di su obranan.

Kirindongo ta kreadó di e monumento pa e rebelion di katibu di 1795 na Kòrsou. Esaki ta konsistí di shete pilar ku un man ku ta tene un kadena kibrá, ku huntu ta indiká e pasonan di e resistensia di 1795, na Lanthùis Kenepa, Santa Cruz, Porto Mari, Saliña Sint Marie, Seri Neger i Lanthùis Savonet.

Obra den Museo Kurá Hulanda (2000)

E dokumental "Yubismo" riba su bida i obra a wòrdu estrená na Kòrsou na 2022.[8] E pelíkula, riba kua direktor Corry van Heijningen a traha sinku aña, a wòrdu presentá na e Caribbean Tales International Film Festival na Toronto na sèptèmber 2023.[9]

Bibliografia[editá | editá fuente]

Link eksterno[editá | editá fuente]